La 5 noiembrie 2023 în Republica Moldova vor avea loc alegeri locale generale în toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I – orașe și municipii, sate și comune, cât și de nivelul II – raioane, municipiile Chișinău și Bălți, cu excepția localităților din regiunea transnistreană și mun. Bender / Tighina (controlate efectiv de structure neconstituționale).
Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 sunt al VIII-lea exercițiu electoral de acest tip de la proclamarea independenței Republicii Moldova, se vor desfășura într-o singură zi pe întreg teritoriul țării, excepție făcând localitățile aflate sub controlul neconstituțional din regiunea transnistreană și mun. Bender / Tighina.
În cadrul acestui scrutin national, urmează a fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești).
Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție.
La 2 octombrie 2023, în Registrul de Stat al Alegătorilor erau înscriși 3 302 399 de cetățeni cu drept de vot. Din numărul total, 2 762 125 cetățeni cu drept de vot sunt atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II din teritoriul controlat de autoritățile constituționale.
Diferența de 540 274 cetățeni cu drept de vot cuprinde persoanele care au cetățenia Republicii Moldova, dar nu au înregistrare la domiciliu sau reședință, inclusiv cei care au emigrat autorizat peste hotarele țării – 273 112 de personae, cât și cetățenii cu drept de vot având domiciliul înregistrat în regiunea transnistreană și mun. Bender / Tighina – 267 162 persoane.
Totodată, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, din numărul total de alegători, 147.3 mii sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18-21 ani, care pentru prima dată în viață vor avea dreptul să participe la vot și să-și aleagă primarul din localitatea de baștină. Însă, numărul real de tineri care își vor exercita dreptul la vot este mult mai scăzut din cauza migrației externe, interne și a indiferenței.
Sursa grafic: Veaceslav Ioniță[1]
Statisticile arată că rata de participare a tinerilor la vot este cu 30-40% mai slabă decât la restul grupelor de vârstă. Potrivit Biroului Național de Statistică, la alegerile din 5 noiembrie curent vor ieși la vot doar 35% din tineri cu vârsta între 18-21 de ani, adică 25-28 de mii de persoane.
La alegerile din 20 octombrie 2019, doar 6,8% din tineri au votat. Astfel, din 1,1 milioane de alegători care s-au prezentat la urne, doar peste 80 de mii au fost tineri de 18-25 de ani.
Totodată trebuie să ținem cont că la alegerile locale prezența la vot este cu 15-20% mai slabă decât la alegerile Parlamentare sau Prezidențiale. Să nu uităm că tinerii sunt grupul cu cea mai mică prezență la vot. Rata de participare a tinerilor la vot este cu 30-40% mai slabă decât la restul grupelor de vârstă.
Astfel, din cauza că nu au încă cunoștințele necesare și slab se orientează în spațiul politic moldovenesc, din numărul total de tineri care vor fi în localitatea lor de baștină la alegerile din 25 noiembrie 2023 vor ieși estimativ 35% din tinerii de 18-21 ani sau 25-28 mii persoane. Restul 120 mii tineri, care pentru prima dată au dreptul să-și aleagă Primarul său, cel mai probabil nu vor face uz de acest drept.
În contextul celor expuse anterior, reamintim că Consiliul Național al Tineretului din Moldova în comun cu grupul de advocacy „Tineret”, au elaborat și în cadrul alegerilor locale generale din 2023 o lista de priorități ale tinerilor.
Prioritățile au fost identificate urmare a unor serii de dezbateri publice organizate la Ungheni, Basarabeasca, Chișinău și au ca scop promovarea intereselor tinerilor pe agenda postelectorală a partidelor politice și candidaților, viitori primari și consilieri locali.
[1] https://ionita.md/2023/08/28/la-alegerile-locale-din-acest-an-1473-mii-tineri-pentru-prima-data-vor-putea-merge-sa-si-aleaga-primarul-si-consilierii-locali/
*”Această publicație a fost realizată cu sprijinul European Endowment for Democracy (EED). Conținutul său nu reflectă neapărat opinia oficială a EED. Responsabilitatea
pentru informațiile și opiniile exprimate în această publicație revine în întregime autorilor.”
