Top 5 raioane cu cea mai mare și cea mai mică rată de participare a tinerilor  la turul I al alegerilor locale generale 2023 

În această duminică, 5 noiembrie 2023, pe teritoriul controlat al Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene, mun. Bender / Tighina și localitățile Gâsca, Protegailovca, Cremenciug, Zahorna, Merenești și Chițcani) a avut loc primul tur al alegerilor locale generale. 

Potrivit datelor publicate de către Comisiei Electorale Centrală, în cadrul acestui scrutin, și-au exercitat dreptul la vot peste 1 147 610 de alegători sau peste 40.41 % din numărul celor incluși în listele electorale. 

În conformitate cu datele prezentate de către Comisia Electorală Centrală, în scrutinul local din 2023 au participat cca 210 mii de cetățeni cu vârsta 18 – 35 ani, cea ce constituie 18.37%. 

Amintim că în conformitate cu prevederile legii nr. 215/2016 cu privire la tineret, tânăr/ă este definit ca: „persoana cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 ani”. Însă, pentru o reflectare corectă a datelor electorale furnizate de CEC, în analiza noastră am utilizat datele furnizate opiniei publice de către autoritatea electorală națională. 

Conform criteriului de vârstă, la nivel național, în primul tur au fost înregistrate următoarele rezultate: 

Ani Rata de participare, % Numărul participanților  
18-25 ani 6.09% 69 854 
26-35 ani 12.28% 140 893 
36-45 ani 17.38% 199 473 
46-55 ani 17.19% 197 220 
56-65 ani 22.53% 258 564 
66-75 ani 19.02% 218 324 
76+ani 5.51% 63 282 

Top 5 unități teritorial-administrative cu cea mai mare rată de participare a tinerilor 

Nr Unități teritorial-administrative Rata de participare a tinerilor în procente Lei/tânăr ALP II1 
1. Strășeni 7.53% 267,81 lei 
2. Nisporeni 7.5% 31,68 lei 
3. Ialoveni 7.5% 28,03 lei 
4. Criuleni 7.38% 19,94 lei 
5. Ungheni 7.05% 27,19 lei 
Nr Unități teritorial-administrative Rata de participare a tinerilor în procente Lei/tânăr APL II 
1. Chișinău 14.84% 54,72 lei 
2. Bălți 13.8% 118,82 lei 
3. Ialoveni 13.38% 28,03 lei 
4. Criuleni 13.3% 129,94 lei 
5. Ungheni 12.73% 27,19 lei 

Acestea sunt raioanele/municipiile care au investit în dezvoltarea sectorului de tineret și activismul acestuia, și au o implicare bugetară de peste 500 mii lei, iar bugetul maxim fiind de 4126000,8 Lei. Prin urmare, investiția în programele de tineret dă roade și în educația tinerilor pentru democrație. 

Top 5 unități teritorial-administrative cu cea mai mică rată de participare a tinerilor 

Nr Unități teritorial-administrative Rata de participare a tinerilor în procente Lei/tânăr APL II [1]
1. Ștefan Vodă 4.99% 0,09 lei 
2. Ocnița 5.03% 53,09 lei 
3. Edineț 5.13% 142,97 lei 
4. Drochia 5.14% 5,62 lei 
5. Dondușeni 5.15% 2,24 lei 
Nr Unități teritorial-administrative participare a tinerilor % Lei/tânăr APL II 
 Ocnița 9.75% 53,09 lei 
 Drochia 9.91% 5,62 lei 
 Basarabeasca 10.03% 7,87 lei 
 Ștefan Vodă 10.47% 0,09 lei 
 Dondușeni 10.55% 2,24 lei 

Cu excepția la raionul Edineți și Ocnița, în clasamentul dat se regăsesc raioanele care au investit în anul 2022 un buget maxim de 80 mii lei pentru programele și activitățile de tineret. Rezultatele vorbesc de la șine, nu putem pretinde la activizarea tinerilor atât timp cât nu se investește în educarea și dezvoltarea lor pentru democrație și activism civic. 

În urma observațiilor făcute după primul tur al alegerilor, s-au desprins câteva concluzii și constatări esențiale referitoare la participarea tinerilor în procesele electorale. În ciuda discursurilor comune care remarcă absența tinerilor din cadrul alegerilor, trebuie să ne întrebăm fundamental de ce acest fenomen persistă și cum putem contribui la schimbarea acestei situații. În acest sens, sunt prezentate următoarele aspecte detaliate: 

Discrepanțe Regionale 

Am identificat o discrepanță semnificativă între ratele de participare ale tinerilor în diferite regiuni. Aceasta reflectă un decalaj în accesul la infrastructură adecvată și spații destinate implicării civice, precum și o deficiență în resursele alocate activităților educative și de mobilizare comunitară. Este de subliniat că educația democratică trebuie să înceapă din timp, nu să fie o inițiativă de moment, în ziua alegerilor. 

Vârstă și Participare 

Se pare că există o relație direct proporțională între vârsta tinerilor și rata lor de participare la vot, cu un procent mai ridicat în rândul celor din grupa de vârstă 26 – 35 de ani, comparativ cu segmentul 18 – 25 de ani. Acest lucru sugerează că factori precum experiența de viață, maturitatea dobândită și o mai bună integrare în structura comunitară pot influența pozitiv angajamentul civic. 

Urban vs. Rural 

Analiza datelor indică faptul că în orașele majore, cum sunt Chișinăul, Bălțiul și Ungheniul, rata de participare a tinerilor din grupa de vârstă 26 – 35 de ani este mai mare. Aceasta arată că urbanizarea, centralizarea serviciilor și concentrația de oportunități pot avea un impact semnificativ asupra gradului de implicare civică a tinerilor, în contrast cu regiunile insuficient finanțate. 

Potențial Subutilizat 

Constatăm că procentele relativ scăzute de participare ale tinerilor la alegeri semnalează o implicare politică și civică limitată în această demografie. Aceasta reprezintă un potențial nevalorificat în procesele democratice, mai ales când discutăm despre rolul și impactul tinerilor în luarea deciziilor la nivel local. 

Migrația Internă și Externă 

Un alt aspect cheie ce contribuie la scăderea participării tinerilor în alegeri este fenomenul migrației, în special în rândul noilor generații. Aceasta se resimte cu precădere în comunitățile rurale și în centrele raionale care nu dispun de instituții de învățământ superior, exemplificându-se prin situația localităților precum Călărași, Basarabeasca și Dubăsari. 

În contextul acestor constatări, sunt formulate următoarele recomandări către APL I/II și APC: 

Educație Civică Intensificată: 

În pofida reformelor educaționale, calitatea și metodologia predării educației civice prezintă deficiențe semnificative. Pentru a contracara aceste lacune, este esențial să intensificăm și să îmbogățim programele de educație civică, punând un accent deosebit pe regiunile în care se constată un nivel redus de prezență la vot. Aceasta ar urmări să motiveze și să încurajeze tinerii să participe activ la viața comunității lor. 

Mobilizare Comunitară: 

Există o necesitate imperativă de a sprijini crearea și dezvoltarea unei infrastructuri comunitare orientate spre nevoile tinerilor, mai ales în zonele rurale. Organizațiile neguvernamentale și autoritățile locale sunt îndemnate să inițieze și să desfășoare campanii de sensibilizare și mobilizare, având ca public țintă tinerii. Aceste campanii ar trebui să scoată în evidență importanța angajării lor active în societate și, în paralel, să implementeze măsuri concrete care să faciliteze această implicare. 

Facilități de Participare: 

Este important să creăm și să promovăm canale de participare mai accesibile și atrăgătoare pentru tineri, incluzând utilizarea tehnologiei și a platformelor sociale adaptate intereselor și modului de comunicare specific acestei categorii demografice. 

Includerea Tinerilor în Luarea Deciziilor: 

Se recomandă încurajarea și facilitarea integrării tinerilor în procesele decizionale, fie prin comisii de co-management, fie prin alte structuri participative la nivel local și național. De asemenea, este important să sprijinim inițiativele precum Consiliile Locale ale Tinerilor și diversele grupuri de inițiativă sau organizații non-guvernamentale. 

Cercetare Aprofundată: 

Este imperativ să alocăm resurse adecvate pentru efectuarea de studii și analize amănunțite la nivel național, astfel încât să obținem o înțelegere completă a situației tinerilor și să putem dezvolta strategii eficiente de implicare. Actuala lipsă de date detaliate și analize cantitative privind participarea scăzută a tinerilor la vot constituie un obstacol major în acest proces. 

Aceste recomandări sunt formulate în contextul în care Consiliul Național al Tineretului din Moldova, cea mai mare entitate instituționalizată reprezentând tineretul și compusă din 36 de organizații de tineret, își asumă rolul de promotor al drepturilor tinerilor și de reprezentant al intereselor acestora în procesul de creare, implementare și evaluare a politicilor de tineret la nivel național. 

Materialul este realizat de Consiliului Naţional al Tineretului din Moldova cu sprijinul European Endowment for Democracy (EED). Conținutul său nu reflectă neapărat opinia oficială a EED. 

[1] Cheltuielile APL II pentru sectorul de tineret în 2022 ce vin să dezvolte spiritul civic și participarea tinerilor. Lei per tânăr din circumscripția administrativ teritorială.

Alte noutăți

Cultivăm Împreună Frumusețea și Solidaritatea!

Citește

EaP NYC Candidate for the board of European Youth Forum – Teodora Panuș

Citește

Noi oportunități pentru tinerii aleși locali. În Moldova a fost lansată platforma Tinerilor Primari și Consilieri Locali

Citește

Временная защита лиц, перемещенных из Украины: анализ законодательства и интеграция на рынок труда

Citește

Tinerii au nevoie de tine!

Devino organizație membru CNTM!

Redirecționează 2% către CNTM și contribuie la proiecte pentru tineri!

Denumire juridică

Asociatia Obstească”CONSILIUL NATIONAL AL TINERETULUI DIN MOLDOVA”

Adresă juridică

Republica Moldova, Chisinau, str. Petru Rares, 18

Cod Fiscal

1009620000712

Denumirea băncii

BC Moldindconbank SA, filiala Centru Chisinau

SWIFT

MOLDMD2X309

Codul bancar

MD56ML000000002251709693

Contacte

Telefon: (+373) 22 233 088

Fax: (+373) 22 235 175

Email: cntm.corespondenta@gmail.com, cntm.contabilitate@gmail.com

Sari la conținut