Studiul de fezabilitate realizat de CNTM reprezintă o evaluare a rentabilității și posibilităților tehnice de realizare a reformei de reducere a vârstei votanților în Moldova până la 16 ani.
Studiul dat analizează legislația electorală a Republicii Moldova și aduce în lumină posibilitatea inițierii unei reforme legislative de reducere a vârstei minime de vot de la 18 la 16 ani, ca un mijloc de a implica mai activ tinerii în deciziile ce îi privesc. De asemenea, este făcută o paralelă dintre sistemul național și internațional, prezentând practici de implementare și experiențe internaționale a micșorării vârstei de vot, cât și o listă de recomandări, atât legislative, cât și implicare metodologică a votului la 16 ani.
Scopul studiului constă în analiza factorilor, necesității și viabilității conceptului de politică publică privind reducerea vârstei votanților în Republica Moldova de la 18 la 16 ani. Necesitatea inițierii acestei reforme constă în potențialul creșterii ratei de participare a tinerilor în procesul electoral. Acest pas le va oferi tinerilor dreptul să-și aleagă direct prezentul și viitorul. Obiectivele studiului sunt, în primul rând, de a fundamenta reducerea vârstei votanților de la 18 la 16 ani în Moldova, de a identifica formele juridice posibile de implementare a propunerii de Lege Ferendă, de a demonstra durabilitatea proiectului din punct de vedere socio-economic, și nu în ultimul rând, de a prezenta principalele caracteristici în implementarea conceptului reducerii vârstei votanților de la 18 la 16.
Necesitatea reducerii vârstei minime de participare la alegeri ar fi foarte utilă, în special în contextul acordării Republicii Moldova a statutului de țară candidată pentru aderare la UE, deoarece armonizarea vârstei în cadrul statelor membre UE ar oferi membrilor Uniunii o egalitate electorală reală și ar permite evitarea discriminării din punct de vedere a participării la procesul democratic. Mai mult ca atât, Rezoluția referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene din 2015 vine cu recomandarea de reducere a vârstei minime a alegătorilor la 16 ani, pentru a crește egalitatea electorală în rândul cetățenilor Uniunii. Astfel, pentru integrarea cu succes în Uniunea Europeană este necesar de a îndeplini mai multe acțiuni, una dintre ele fiind reducerea vârstei votanților de la 18 la 16 ani. De asemenea, educarea alegătorilor justifică necesitatea reducerii vârstei minime de participare la alegeri, fapt care va permite libertatea alegătorilor de a-și forma o opinie proprie. În contextul în care partidele politice din Republica Moldova implică tot mai activ tinerii cu vârsta sub 18 ani în campaniile lor electorale, aceștia sunt în imposibilitatea de a-și forma o opinie personală și imparțială, neinfluențată de candidații pentru care fac campanii electorale. Votul de la 16 ani ar putea rezolva participarea redusă a tinerilor în procesul decizional, formându-le obiceiul de a participa de la o vârstă mai fragedă, și de a fi educați datorită unei culturi participative și a unui activism în rândul tinerilor.
Studiul concluzionează că pentru a crește implicarea tinerilor la alegeri trebuiesc introduse metode noi de stimulare a tinerilor să iasă la vot, dar și de contribuire la dezvoltarea unei culturi politice și civice, astfel ca tinerii să înțeleagă importanța implicării în procesul decizional. S-a constatat că nu există impedimente directe sau indirecte în inițierea procesului de modificare a Codului Electoral întru introducerea conceptului de participare a cetățenilor la vot începând cu vârsta de 16 ani. CNTM recomandă formațiunilor social-politice din parlament să fie pro-active în inițierea acestei reforme, să fie mai active în promovarea tinerilor în rândul partidelor și organizarea de întâlniri cu tinerii alegători și în afara campaniilor electorale. Către CEC și alte organe electorale venim cu recomandarea de a derula campanii de informare despre drepturile electorale ale tinerilor alegători și de a instrui profesorii care predau disciplina de dezvoltare personală despre componenta educație electorală. Iar către Ministerul Educației venim cu propunerea de a revizui curricula școlară și de a încuraja activitățile extra-curriculare, cât și de a crește calitatea și numărul orelor dedicate educației civice și electorale. ONG-urile naționale și locale ar trebui să se ocupe primordial de implementarea proiectelor orientate spre tineri și educația lor electorală.
