Deși tinerii pot fi vizați indirect de aproape toate propunerile electorale formulate de partide prin efectul acestora ca justiție corecta, libertatea întrunirilor, securitatea energetică sau schimbările climatice, etc, analiza noastră a avut ca scop identificarea și evidențierea măsurilor adresate în mod direct tinerilor. În plus, am selectat și acele priorități indirecte sau universale care au o relevanță mai mare pentru viața de zi cu zi a tinerilor, de exemplu, politici privind educația, ocuparea, locuințele, sănătatea sau participarea civică. În acest fel, raportul oferă o imagine nu doar asupra prezenței tinerilor în agendele electorale, ci și asupra relevanței concrete a acestor angajamente pentru nevoile și aspirațiile lor.
Programele electorale ale principalelor partide și blocuri politice pentru alegerile parlamentare din 2025 includ o serie de angajamente orientate către tineri, dar cu niveluri diferite de consistență și fezabilitate. Analiza arată că jumătate dintre măsuri vizează direct tinerii, o treime au legătură indirectă (educație, infrastructură, locuri de muncă), iar restul sunt universale, fără adresare specifică. În general, temele dominante sunt educația, ocuparea, antreprenoriatul și locuințele, în timp ce domenii precum participarea civică, cultura, sportul sau sănătatea, dezvoltare locală/rurală, securitatea și digitalizarea rămân secundare.
Educație și competențe pentru viitor: Partidele au formulat angajamente vizând atât calitatea educației, cât și legătura cu piața muncii. PAS propune investiții majore în școli și universități, dublarea burselor, stimulente pentru profesori tineri, învățământ dual și programe de incluziune precum prevenirea bullying-ului și sprijin pentru tinerii cu dizabilități. PSDE vine cu programul „Creier pentru Moldova” cu burse pentru tinerii admiși la universități de top, condiționate de revenirea în țară și cu extinderea învățământului dual profesional prin consorții educaționale regionale. PNM propune inițiativa „Profesor pentru sat”, cu locuințe de serviciu pentru tinerii dascăli și stimulente de stabilire la sate. AUR mizează pe integrarea educațională cu România, prin „burse extinse pentru studii peste Prut” și prin „unificarea sistemelor educaționale prin piața comună a cunoașterii România–R. Moldova”.
Piața muncii, antreprenoriat și oportunități economice: Accentul cade pe facilitarea lansării profesionale și sprijinirea start-up-urilor, inclusiv prin digitalizare și reglementarea criptomonedelor. BE Alternativa propune „Legea stimulentului de start pentru tineret”, care ar include granturi și facilități fiscale pentru lansarea în viața economică, precum și „Legea revenirii demne” pentru reintegrarea tinerilor din diaspora. PAS și PSDE pun accent pe legătura dintre educație și piața muncii prin programe duale, granturi și subvenții, iar PAS specific merge pe creșterea programului de stagii plătite în sectorul public. PNM face promisiuni salariale masive, salarii minime de 20.000 lei pentru profesori și 2,5 salarii medii pentru medici, angajamente ambițioase, dar cu risc de fezabilitate redus.
Locuințe și protecție socială: Tema locuințelor și a sprijinului social este una dintre cele mai încărcate de promisiuni. PAS mizează pe construcția a 25.000 de locuințe, extinderea programului „Prima Casă” și a rețelei de creșe și grădinițe. Blocul Patriotic propune „Capital Familial” (50.000 lei la naștere), anularea impozitului pentru părinți și facilități pentru persoanele cu dizabilități. BE Alternativa leagă protecția socială de combaterea depopulării prin „Primul copil”, indemnizații majorate și deduceri fiscale precum și obținerea locuințelor prin programul „Prima casă”, iar Blocul Împreună promite compensații energetice și reducerea sărăciei. Partidul Nostru și AUR avansează măsuri spectaculoase și anume alocații de 200.000 lei la naștere sau sprijin pentru tinerii profesioniști la sate, în timp ce PSDE și ALDE pun accent pe servicii sociale și infrastructură (locuințe protejate, centre pentru violență domestică, unități medicale mobile). În ansamblu, multe propuneri sunt generoase, dar ridică întrebări serioase privind sustenabilitatea financiară, cu doar câteva partide oferind politici realiste și durabile.
Sănătatea tinerilor: Promisiunile partidelor în acest domeniu sunt formulate, de regulă, în termeni generali. Se regăsesc idei precum vouchere pentru servicii de sănătate dedicate tinerilor sau programe de viață independentă pentru tinerii cu dizabilități, însă puține formațiuni detaliază mecanisme de prevenție, sănătate mintală sau acces real la servicii medicale adaptate nevoilor tinerilor. Unele inițiative aduc totuși elemente de noutate: Blocul Alternativa introduce în platformă „Legea Vieții”, o măsură cu tentă populistă, dar care promite plafonarea cheltuielilor pentru utilități și o recalibrare a „minimului social acceptabil”, cu implicații indirecte pentru bunăstarea tinerelor familii. Tot BE Alternativa propune realizarea campaniilor de prevenire și educație antidrog. PSDE menționează extinderea programelor de burse și mobilități pentru studenți în domeniul medical, iar PNM leagă sănătatea de atractivitatea profesiei medicale, prin salarii foarte mari pentru tinerii medici și asistenți. În același timp, PAS vorbește mai ales despre acces la infrastructura de sport și recreere ca parte a unei vieți sănătoase, fără a formula un capitol distinct despre sănătatea tinerilor.
Totuși se observă că dimensiuni precum sănătatea mintală, prevenția consumului de substanțe sunt în mare parte absente din programe, deși acestea sunt domenii critice pentru generația tânără. În lipsa unor măsuri concrete și finanțabile, sănătatea rămâne o temă tratată superficial, în contrast cu importanța ei reală în viața de zi cu zi a tinerilor.
Participare civică, cultură și sport: În zona participării civice, ALDE propune „programul național de recrutare a 1.000 tineri funcționari publici formați european” și campania „Votul tău nu e de vânzare”, destinată inclusiv școlilor și comunităților de tineri, pentru a combate corupția electorală. LOC insistă pe „susținerea consiliilor locale de tineret ca parte a dezvoltării comunitare”, măsură care consolidează implicarea tinerilor la nivel local. Pe dimensiunea sport și recreere, partidele propun măsuri variate, de la vouchere culturale și sportive până la granturi pentru artiști sau huburi creative. LOC se concentrează pe industriile culturale și salarii mai mari în sector, dar cu riscuri bugetare. PAS propune educație artistică, vouchere și atragerea fondurilor europene prin Erasmus+Sport. Blocul „Împreună” promovează consumul cultural și industriile creative, iar PNM și CUB vin cu soluții pentru sport, de la infrastructură locală până la cluburi comunitare. În ansamblu, voucherele par cele mai realiste, în timp ce planurile mari de infrastructură și creșteri salariale ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea. Partidul Nostru propune „crearea centrelor de tineret regionale finanțate din fondul de 5% din accizele pe alcool și tutun”, iar PNM propun ca bani confiscați din activități infracționale să fie direcționat sectorului de tineret, unde aceste reprezintă un mecanism cu potențial sustenabil de finanțare a infrastructurii pentru tineri. PAS promite „granturi pentru consiliile locale de tineret și consiliile de elevi”, ”consolidarea centrelor de tineret prin programul Centru Plus” .
Migrație și diaspora tânără: Partidele propun soluții pentru revenirea și integrarea migranților, de la cursuri de limbă și centre de suport pentru reîntoarcere (PAS), facilități fiscale pentru afaceri (Blocul Patriotic), până la „Legea revenirii demne” (BE Alternativa) sau programe de recalificare și repatriere economică (CUB). ALDE și LOC pun accent pe implicarea diasporei prin vot online, burse și proiecte culturale, PSDE și PNM vin cu pachete complexe de reintegrare, iar Partidul Liberal și AUR promit recunoașterea rapidă a diplomelor și burse suplimentare. În ansamblu, se combină măsuri realiste, precum sprijinul la întoarcere și recunoașterea studiilor, cu inițiative mai ambițioase, greu de susținut fără resurse și consens politic.
Pentru o analiză detaliată, cu prioritățile fiecărui partid și evaluarea fezabilității lor, se recomandă consultarea anexelor raportului sau a programelor electorale integrale ale partidelor, unde sunt prezentate toate măsurile în formă extinsă. Totuși, dincolo de retorică și promisiuni, este esențial ca viitoarele politici să se concentreze pe măsuri specifice și cu impact direct asupra tinerilor, care să răspundă problemelor cu care aceștia se confruntă astăzi: acces la locuințe accesibile, locuri de muncă atractive și sigure, educație de calitate acasă, precum și spații sigure pentru tineri și activități de tineret. Doar prin asumarea unor politici clare, măsurabile și finanțabile, tinerii vor putea avea încredere că viitorul lor poate fi construit în Republica Moldova, nu în afara ei.
