Acest brief analitic examinează modul în care tinerii din Republica Moldova percep leadershipul politic, reprezentarea femeilor în viața publică și diferențele de percepție dintre fete și băieți. Analiza se bazează pe un chestionar online realizat în perioada 9–18 iunie 2026, la care au răspuns 245 de tineri. Rezultatele nu sunt reprezentative statistic pentru întreaga populație tânără, dar oferă o imagine utilă despre percepțiile tinerilor activi și implicați civic.
Constatarea principală este că tinerii susțin, la nivel declarativ, un model de leadership bazat pe competență, comunicare și experiență. Atât fetele, cât și băieții plasează genul candidatului pe ultimul loc atunci când spun ce contează în alegerea unui lider. Totuși, atunci când descriu realitatea comunitară, respondenții percep că bărbații sunt ascultați mai des, au mai multe șanse să fie aleși și ar fi preferați de majoritatea oamenilor într-o competiție cu doi candidați egali.
Diferența dintre fete și băieți nu constă în valori complet opuse, ci în modul în care fiecare grup recunoaște barierele din spațiul public. Fetele observă mai des avantajul masculin, stereotipurile de gen, lipsa de recunoaștere și nevoia de schimbare a normelor sociale. Băieții identifică mai clar barierele legate de vârstă și accesul limitat al tinerilor la decizie, dar recunosc mai rar barierele specifice cu care se confruntă fetele și femeile.
Această asimetrie arată că experiența propriei marginalizări nu se transformă automat în recunoașterea marginalizării altui grup. Din acest punct apare una dintre explicațiile diferenței analizate în raport: fetele par mai orientate spre schimbarea normelor care limitează participarea femeilor, în timp ce băieții tind să vadă mai puțin aceste norme ca problemă centrală. Această diferență de percepție poate contribui la distanțarea pozițiilor pe teme de gen, egalitate și leadership.
Raportul arată și că fetele și băieții au surse diferite de informare. Fetele indică mai des jurnaliștii, instituțiile media și organizațiile societății civile ca surse de încredere. Băieții indică mai des rețelele sociale, creatorii de conținut, prietenii și familia.
În ansamblu, analiza arată că tinerii activi susțin leadershipul bazat pe competență, dar percep o comunitate în care leadershipul masculin continuă să aibă un avantaj. Recomandările raportului indică nevoia unor campanii care promovează femeile-lider prin competență și rezultate, implică băieții în discuții despre stereotipuri și creează spații de participare pentru fete și tineri.
