Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) este structura asociativă care reunește 38 de organizații de tineret din întreaga țară. CNTM promovează drepturile tinerilor și reprezintă interesele acestora în procesul de elaborare, implementare și evaluare a politicilor de tineret din Republica Moldova.
Pe 15 octombrie 2025, CNTM a organizat o conferință de presă dedicată prezentării rezultatelor campaniei „Votează Tinerii – CoNTăM, deci VOTăm”, desfășurată în perioada august–septembrie 2025.
Campania „Votează Tinerii” a avut ca scop încurajarea participării tinerilor în procesul electoral și promovarea implicării civice active, printr-o serie de acțiuni online și offline implementate în toate regiunile țării.
Inițiativa a fost realizată de Consiliul Național al Tineretului din Moldova, în parteneriat cu Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte, reunind zeci de organizații, tineri activiști și voluntari.
De-a lungul ultimilor ani, „Votează Tinerii” a devenit o platformă constantă de dialog între tineri, autorități și candidați, contribuind la consolidarea unei culturi democratice bazate pe participare, informare și responsabilitate civică.
Campania a fost susținută financiar de Ambasada Țărilor de Jos și Ministerul de Externe al Olandei, de Suedia, Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), prin intermediul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Fundației Est-Europene și GIZ Moldova.
ACTIVITĂȚI OFFLINE
Componenta offline a campaniei „Votează Tinerii” a adus discuțiile despre participare și alegeri direct în comunități, printr-o serie de acțiuni locale și naționale dedicate tinerilor.
În lunile august și septembrie 2025, CNTM și partenerii au organizat 27 de dezbateri teritoriale și o dezbatere națională, la care au participat peste 900 de tineri și 70 de candidați la alegerile parlamentare.
În urma evenimentului de Formare de Formatori, cei 20 de tineri formatori locali au desfășurat 20 de activități de follow-up în comunitățile lor, implicând aproximativ 400 de tineri din diverse regiuni ale țării.
În paralel, Caravana „Votează Tinerii” a ajuns în 16 instituții de învățământ, unde peste 750 de elevi și studenți au participat la sesiuni interactive despre dreptul de vot, implicare civică și combaterea dezinformării.
Totodată, hackathonul civic „Votech – Inovație pentru Participare” a reunit 20 de tineri pasionați de tehnologie și implicare civică, care au dezvoltat trei soluții digitale menite să stimuleze participarea electorală.
În total, peste 2.500 de tineri au fost implicați direct în activitățile offline ale campaniei „Votează Tinerii – CoNTăM, deci VOTăm”, confirmând interesul crescut al tinerilor față de procesele democratice și de implicare civică.
ACTIVITĂȚI ONLINE
Componenta online a campaniei „Votează Tinerii” a avut rolul de a aduce mesajul participării acolo unde tinerii sunt cei mai activi – pe rețelele sociale.
În cele două luni de campanie, am reușit să ajungem la peste 2,5 milioane de afișări, cu un conținut variat – de la dezbateri video, VOX-uri și materiale educative, până la campanii interactive și provocări pe rețele.
Scopul nostru nu a fost doar informarea, ci și crearea unei conversații autentice despre democrație și responsabilitate civică.
Super clar-am păstrat toate ideile și cifrele-cheie, am curățat formularea și am făcut textul coerent, cu același ton instituțional pe care îl folosești. Am organizat pe sub-secțiuni scurte ca să fie „scanabil” pe site și ușor de preluat în materiale.
PARTICIPAREA TINERILOR
Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost un test al maturității civice a societății noastre. Iar tinerii – cei între 18 și 35 de ani – au demonstrat, din nou, că sunt o forță democratică pe care Republica Moldova nu o mai poate ignora.
Anul acesta, 48,24% dintre tinerii cu drept de vot au participat la scrutin, o creștere semnificativă față de acum patru ani (≈41% pentru 18–25 și 44% pentru 26–35).
Această evoluție este rezultatul unei munci colective – a organizațiilor de tineret, a partenerilor internaționali și a campaniilor precum „Votează Tinerii”, care au adus mesajul implicării civice mai aproape de generația tânără.
În total, 748 de mii de tineri au fost înscriși pe listele electorale – aproape un sfert din electorat. Dintre aceștia, 272 de mii au avut 18–25 de ani, iar 476 de mii 26–35 de ani.
La final, peste 361 de mii de tineri au mers la urne, cu o rată de participare aproape egală între cele două grupe de vârstă.
Această egalizare arată un fapt important: implicarea civică nu mai este doar apanajul studenților sau al tinerilor activi din marile orașe. Tot mai mulți tineri adulți – angajați, părinți, antreprenori – privesc votul ca pe o responsabilitate personală.
În topul raioanelor cu cea mai mare participare a tinerilor se află: Chișinău (58,4%), Ialoveni (46,2%) și Criuleni (45,4%).
La polul opus: Ocnița (26,4%), Basarabeasca (26,2%) și Briceni (25,5%).
Diferența de peste 20 p.p. între Criuleni și Briceni confirmă rolul contextului local: acolo unde există infrastructură, centre de tineret, ONG-uri active și campanii civice, participarea crește vizibil. În regiunile izolate sau afectate de migrație, lipsa mecanismelor civice constante reduce motivația și sentimentul de apartenență.
Doar în 2023, din raioane precum Briceni, Ocnița, Basarabeasca sau Ștefan Vodă au plecat mii de tineri. Mulți figurează încă pe listele electorale, dar nu mai locuiesc acolo. Rezultatul: rate aparent scăzute ale prezenței, care nu reflectă dezinteres, ci realități demografice și economice.
Participarea tinerilor depinde nu doar de motivația individuală, ci de ecosistemul civic:
- acolo unde există centre de tineret, ONG-uri și campanii civice, tinerii ies la vot;
- acolo unde lipsesc, se instalează neimplicarea și demobilizarea civică.
Democrația nu se construiește doar în ziua votului. Se formează zilnic – prin educație civică, dialog constant și mecanisme reale de participare și consultare.
PRIORITĂȚILE TINERILOR & CÂȚI TINERI AU AJUNS ÎN PARLAMENT
Scrutinul din 2025 oferă o imagine clară a reprezentării tinerilor în procesul decizional. Doar 12 deputați sub 35 de ani au obținut mandate – ≈12% din 101.
În 2029, dintre acești 12, doar 3 vor avea cu certitudine sub 35 de ani (în scenariul maxim, cel mult 4). Reprezentarea actuală este așadar, în bună măsură, temporară.
Această cifră rămâne mult sub obiectivul de 20% promovat de „Votează Tinerii – CoNTăM, deci VOTăm”, derulată de CNTM cu sprijinul partenerilor internaționali.
Prin comparație, în legislativul precedent (2021) erau 14 deputați sub 35 de ani – avem deci o scădere a reprezentării.
Disproporția este evidentă raportat la structura electoratului: tinerii 18–35 reprezintă ≈27% din alegători, cu peste 48% participare la scrutin, în timp ce doar 12% dintre parlamentari provin din aceeași categorie de vârstă.
Mai mult, o parte dintre deputații tineri își continuă activitatea în executiv, ceea ce reduce suplimentar prezența efectivă a tinerilor în Parlament.
Deși tot mai mulți tineri se implică, partidele continuă frecvent să plaseze candidații tineri pe poziții neeligibile – prezență simbolică, nu strategică. În unele cazuri, formațiunile au avut liste cu mulți tineri, dar niciun mandat obținut.
Ce propunem?
- Cota minimă de 20% pentru tineri pe listele electorale;
- Programe de formare și mentorat politic dedicate;
- Mecanisme reale de participare pentru tinerii lideri în interiorul partidelor și al instituțiilor.
Alegerile din 2025 confirmă o realitate dublă:
- tinerii sunt o forță electorală semnificativă;
- rămân subreprezentați în instituțiile de decizie.
Dacă aproape un sfert din alegători sunt tineri, este firesc ca cel puțin un sfert dintre decidenți să provină din generația lor.
Analiza CNTM arată că 12 partide au inclus 293 de măsuri, aproape jumătate dedicate direct tinerilor. Totuși, în multe cazuri s-au reluat promisiuni vechi („Start pentru Tineri”, „Prima Casă”, granturi pentru antreprenoriat, vouchere culturale) fără termene, indicatori și bugete. Dimensiunea incluziunii a fost aproape absentă: puține referințe la tinerii NEET, mamele tinere, tinerii cu dizabilități sau mediul rural. Pentru mulți, „tineretul” a rămas o categorie invocată, nu o realitate socială cu nevoi specifice.
CNTM va monitoriza îndeplinirea acestor angajamente pentru a se transforma în politici publice reale și eficiente. Tinerii au demonstrat competență, responsabilitate și o înțelegere profundă a realităților actuale. Ignorarea lor înseamnă pierderea unei resurse esențiale pentru democrație.
Reprezentarea tinerilor în Parlament nu trebuie să fie o excepție statistică, ci o regulă democratică.
STRUCTURA ARIPILOR DE TINERET & OBSTACOLE
Prin „Votează Tinerii” ne-am propus să apropiem politica de tineri și tinerii de procesele democratice. Împreună cu 9 organizații de tineret am organizat 28 de dezbateri – inclusiv o ediție pentru diaspora și una dedicată fetelor și femeilor tinere – creând un spațiu deschis, echilibrat și sigur pentru întrebări directe și poziții argumentate.
Peste 1.500 de tineri au discutat teme precum educația, ocuparea, oportunitățile de dezvoltare și parcursul european al țării. Pentru mulți, a fost prima ocazie de dialog direct cu reprezentanți politici.
Am întâlnit și provocări: în unele localități, presiuni sau reticență din partea autorităților; iar pe partea de reprezentare, implicare redusă a partidelor – invitații fără răspuns sau confirmări obținute după multiple reveniri.
Aceste aspecte reflectă probleme de organizare și comunicare: lipsa structurilor de tineret funcționale și a prezenței teritoriale, respectiv capacități limitate de dialog public, adesea gestionate de un număr redus de persoane la nivel central.
În consecință, aceiași reprezentanți au acoperit multiple filiale, iar uneori vorbitorii au venit de la Chișinău în locul unei prezențe locale.
Apreciem partidele care au răspuns invitațiilor și au acceptat dialogul cu tinerii – un exercițiu de transparență și responsabilitate publică.
Democrația cere implicarea tinerilor, dar și consolidarea capacităților partidelor pentru comunicare deschisă și conectare reală la generația tânără.
CONCLUZII & DIRECȚII POST-ELECTORALE
Alegerile din 2025 au arătat că tinerii nu sunt indiferenți: au participat activ, au pus întrebări, au cerut soluții reale.
Participarea de aproape 49% reprezintă un record al ultimilor ani, dar aduce și responsabilități pentru instituții și partide: locuri la masa deciziilor, politici adaptate și reprezentare reală.
Pe baza rezultatelor „Votează Tinerii”, propunem trei direcții pentru perioada post-electorală:
- Instituționalizarea dialogului permanent cu tinerii – mecanisme de consultare între Parlament, Guvern și organizațiile de tineret (inclusiv consilii consultative ale tinerilor pe lângă instituțiile-cheie).
- Sprijin pentru organizațiile locale de tineret – investiții în infrastructura civică (acolo unde există ONG-uri și centre active, participarea crește).
- Implicare politică – încurajarea partidelor să-și dezvolte aripi de tineret și să integreze tinerii în procesele interne și pe poziții eligibile.
Astăzi, tinerii nu cer privilegii, ci parteneriat. O Moldovă europeană se construiește nu doar prin instituții, ci prin o generație care crede, participă și contează – nu doar la urne, ci în fiecare zi.
Acest rezultat nu ar fi fost posibil fără sprijinul partenerilor noștri: Ambasada Țărilor de Jos și Ministerul de Externe al Olandei, Suedia, Uniunea Europeană și Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), prin intermediul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Fundației Est-Europene și GIZ Moldova. Le mulțumim pentru încredere, continuitate și susținerea participării tinerilor în viața democratică a țării.
„Votează Tinerii” nu este doar o campanie, ci un proces care continuă – în școli, în comunități și în spațiul public.