Sectorul asociativ de tineret reprezintă un pilon, dar și o garanție pentru dezvoltarea durabilă a sectorului de tineret în Moldova, atât la nivel național cât și la nivel local. Cu toate acestea, competențele dar și potențialul pe care îl prezintă tinerii și organizațiile de tineret în care aceștia se află nu sunt exploatate și valorificate pe deplin.
În același timp existența spațiilor sigure și accesibile pentru participarea tinerilor puse la dispoziția tinerilor de către organizațiile de tineret este un garant al incluziuni sociale a tinerilor și activizarea acestora, asigurând participarea activă a tinerilor la activități civice cu scopul de a contribui la schimbarea comunității și a țării per ansamblu. Din lipsa spațiilor sigure și accesibile pentru participarea tinerilor la nivel local, mulți tineri rămân absenți din spațiul civic local și național, astfel omițând inițiativele de a participa la dezvoltarea comunităților lor.
Participarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în procesele de participare locale și naționale este o precondiție pentru a avea o agendă politică focusată pe necesitățile tinerilor. Astfel, din lipsa structurilor de tineret la nivel local, putem constata că în multe raioane din țară nici măcar nu există bugete pe tineret, or dacă și acesta există astfel de bugete, sumele alocate de APL pentru activitățile de tineret ar constitui cca 1-3 lei per tânăr dacă să împărțim suma bugetului alocată de APL de nivelul II la numărul de tineri din circumscripția teritorială a acestui raion. Acest rezultat este datorat la mai mulți factori, iar cel mai crucial fiind lipsa unor OSC de tineret active la nivel local.
ONG de tineret active la nivel local de cele mai multe ori sunt supuse diverselor riscuri în activitatea lor curentă, care pun în pericol funcționalitatea și durabilitatea acestora. O problemă a organizațiilor de tineret ce cade sub incidența acestei analize, este ”sustenabilitatea financiară” și ”sustenabilitatea organizațională” În majoritatea cazurilor, organizațiile de tineret sunt acele structuri care activează în baza diverselor programe de granturi la care are acces societatea civilă din RM. Cu toate acestea, multe organizații de tineret, în lipsa experienței de a scrie proiecte și imposibilitatea de a câștiga în astfel de competiție, aceste organizații nu întotdeauna au resurse necesare pentru activitățile ce vin să contribuie la atingerea scopului și misiunii acestora. Totodată, în pofida cadrului legal național care stipulează că organizațiile de tineret pot beneficia de susținerea financiară pentru inițiativele tinerilor prin programe de granturi, desfășurate la nivel central şi local, însă și astfel de practici sunt iluzorii pentru multe organizații de tineret la nivel local pe motiv că nu în toate raioanele exista program de granturi locale la care să aplice, iar la programul de granturi național oferit de MECC pentru dezvoltarea sectorului de tineret este și el unul limitat pe motiv că anual sunt desemnate câștigătoare cca 25 de organizații, organizații care nu neapărat sunt și organizații de tineret de fapt. În același timp, unicul instrument de susținere a organizațiilor de tineret pe care îl pot accesa cu minime eforturi ar constitui şi mecanismul de desemnare procentuală, cunoscut și ca ”Legea 2%”, dar în fapt şi acesta nu este o soluție viabilă la moment pentru asigurarea sustenabilității financiare a organizațiilor de
tineret pe motiv că acest mecanism nu este întârtat de popular în rândul contribuabililor persoanelor fizice.
Prin urmare, din moment ce organizațiile de tineret nu pot accesa programele de granturi, putem zice că acest instrument de finanțare nu este întârtat de sustenabil pentru multe organizații, în special cele de tineret, fapt ce ne face să ne gândim la noi metode de susținere a organizațiilor de tineret aflate în dificultate. Un astfel de mecanism ar permite dezvoltarea continuă a sectorului de tineret și crearea premiselor pentru durabilitatea activității organizațiilor de tineret la nivel local și activizarea tinerilor în treburile comunități prin intermediul acestor organizații.
Dincolo de cele menționate, dezvoltarea sectorului asociativ de tineret are o importantă majoră pentru valorile fundamentale, democratice și pluraliste ale oricărei țări, dar și pentru încurajarea implicării sociale a cetățenilor în procesele de dezvoltare, deziderat consfințiți și în Strategia pentru dezvoltarea societății civile în RM la care tindem și noi.
