Contribuția Consiliului Național al Tineretului din Moldova la evaluarea Planului Național privind Drepturile Omului 2018 – 2022: Componenta de TINERET
Studiul dat își propune să examineze în ce măsură drepturile consacrate în PNADO III sunt protejate, respectate și îndeplinite, oferind o imagine de ansamblu asupra statutului drepturilor tinerilor în Moldova, pe baza opiniilor organizațiilor de tineret, tinerilor și lucrătorilor de tineret. Acesta analizează barierele structurale în calea incluziunii și participării tinerilor, evidențiază lacune potențiale în politică și legislație, și oferă recomandări pentru calea de urmat. Studiul se bazează exclusiv pe feedback-ul adunat în urma intervievării membrilor Grupului de Advocacy Tineret, care reunește tineri reprezentanți implicați din cca 40 organizații membre, inclusiv și pe rapoartele de evaluare a CNTM realizate în perioada de referință.
Realizarea obiectivelor și analiza celor propuse a fost limitată la prevederile PNADO III, ce se referă exclusiv la drepturile tinerilor, unde guvernul are anumite obiective specifice pentru atingerea rezultatelor scontate. Totodată, studiul se referă mai mult la efectele procesului de realizarea a acțiunilor din PNADO corelat cu drepturile tinerilor, și mai puțin pe acțiunile Guvernului întreprinse pentru realizarea PNADO și a politicilor conexe de tineret.
În cadrul studiu este prezentată situația generală a tinerilor și provocările în procesul de dezvoltare a sectorului de tineret din Moldova, cât și este expusă o privire generală asupra stării drepturilor tineretului în Moldova. Inclusiv sunt examinate subiecte precum sănătatea tinerilor, activismul social, lucrul de calitate pentru tineri, ș.a.
Domeniul de tineret rămâne a fi slab dezvoltat și nevalorificat pe deplin pentru a fi recunoscut ca actor imperativ ce contribuie la dezvoltarea statului prin formarea unei generații tinere apte să se integreze social și economic. Se reliefează necesitatea de a fragmenta politicile de tineret dezvoltate pentru a corespunde necesităților grupului țintă, și de a promova mecanisme de implementare diversificate. În urma intervievării unui șir de organizații de tineret, am constatat că marea majoritate este conștientă de existența PNADO și de conținutul general al acestuia. Cu toate acestea, conștientizarea nu are ca rezultat neapărat utilizarea recomandării în scopuri de advocacy sau pentru campanii de sensibilizare a tinerilor. Dacă să ne referim la impactul PNADO asupra tinerilor, participanții la procesul de evaluare au menționat că nivelul de realizare a priorităților pe domeniul tineret înregistrează progrese, fiind în curs de realizare continuă prin diverse programe pentru tineri din domeniul participare, sănătate prietenoasă pentru tineri, educație, etc.
Conform consultării noastre, drepturile tinerilor par a fi un concept și un termen, care este folosit în cea mai mare parte la nivel național, de organizații de tineret specializate, și internațional, dar care încă nu este pe deplin înțeles în context local. Astfel, se recomandă ca factorii de decizie să vadă tinerii drept deținători de drepturi, iar acest lucru va duce la mai puține eforturi pentru adoptarea de politici care să favorizeze accesul tinerilor la drepturi, inclusiv punerea în aplicare a noului PNADO IV, dacă va fi adoptat în urma acestei evaluări. Studiul demonstrează că există încă multe obstacole în calea accesului tinerilor la drepturi. În pofida adoptării PNADO III și a altor politici sectoriale conexe, progresul de implementare și rezultatele acestora au apărut lent, iar măsurile de sprijin au fost fie ineficiente, fie insuficient de ambițioase, astfel mulți tineri au fost lăsați în afara programelor existente. Revizuirea PNADO III este o oportunitate de a face un bilanț al lacunelor și deficiențelor actuale, și de a lua măsurile necesare pentru a promova incluziunea tinerilor prin prisma noului PNADO IV, dacă va fi interes în a-l aproba. De asemenea, se accentuează necesitatea investițiilor în programe de profilaxie și dezvoltare a comportamentelor de sănătate sigure și accesibile în rândul tinerilor, precum și în sistemul educațional, astfel încât acesta să-i pregătească cu deprinderi de viață și autonomie. Prioritățile pentru PNADO IV ar fi: accesul la servicii de angajare de calitate, platforme eficiente de participare în procesele decizionale, punând accentul pe sănătatea mintală și educație pentru sănătate. CNTM recomandă dezvoltarea unei rețele de instituții responsabile de implementarea politicilor de tineret, care își coordonează activitatea la nivelul autorităților publice centrale și locale, asigurarea accesului echitabil la programele și serviciile de tineret, susținerea și promovarea unui sistem eficient de educație și pregătire profesională, ș.a.
