La data de 10 decembrie 2014, Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr.1006 a aprobat Strategia națională de dezvoltare a sectorului de tineret 2020, prin care și-a propus continuarea procesului de reformare a sectorului de tineret și fortificarea acestuia în Republica Moldova. Astfel, scopul Strategiei este de a dezvolta şi de a consolida sectorul de tineret, contribuind în același timp la crearea unui mediu adecvat pentru a asigura evoluția fiecărui tânăr în plan personal şi profesional, inclusiv a celor din grupurile cu posibilități reduse.  Strategia este planificată pentru implementare într-o perioadă de cinci ani, acoperind perioada de 2015-2020.

Pentru a evalua gradul de implementare a prezentei Strategii, precum și a impactului acesteia asupra beneficiarilor, apare necesitatea de a efectua o evaluare intermediară a acestei Strategii cu scopul de a identifica punctele forte și punctele slabe în procesul de implementare a acesteia, prin care să identificăm gradul de realizare și atingere a obiectivelor așa cum au fost prestabilite la etapa de adoptare.

În acest context, Consiliul Național al Tineretului din Moldova a inițiat un proces independent de evaluare intermediară a Strategiei, echidistant față de viziunile Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, bazându-se doar pe realitățile constatate în urma procesului de acumulare și de cercetare a datelor și faptelor existente ce vizează sectorul de tineret, din perspectiva incluziunii sociale a tinerilor, în special a celor din categoriile social vulnerabile. Menționăm că procesul de evaluare se extinde asupra perioadei de timp cuprinsă între anii 2015 și mijlocul anului 2018.

Dacă ar fi să facem o concluzie generală a acestui raport, bazându-ne pe răspunsurile obținute în urma analizei răspunsurilor parvenite de la respondenți, constatăm că tinerii, ca beneficiari finali ai acestei strategii de dezvoltare a sectorului de tineret, nu au simțit impactul acesteia, în mod semnificativ. Mai mult, colectarea datelor se complică atunci când discutăm despre tinerii care fac parte din categoria celor social pasivi, din considerentul că o mare parte din respondenți sunt acei tineri active civic, care sunt dornici de realizări și progrese în formare și auto-afirmare în societate, etc.

În localitățile rurale, tinerii profita la maxim de puținele oportunități care există. Pe de altă parte, una din problemele identificate pe sectorul de tineret este migrația. Tinerii migrează din sate în orașe, pentru condiții mai bune, mai decente, iar din orașe peste hotarele țării.  Aceștia doresc studii bune, specialiști educați și profesioniști de la care aceștia să învețe, locuri decente de muncă, cu condiții salariale satisfăcătoare.

Totodată, persistă și o problemă în ceea ce privește indiferența autorităților publice față de necesitățile sectorului de tineret, care se datorează fie bugetelor mici aprobate pentru sector, fie lipsei unui plan de acțiuni comprehensive al APL care ar putea să acopere în întregime problemele pe sector, nelimitându-se la activități cultural și sportive, sau chiar și indiferența decidenților față de tineri și necesitățile acestora.

O altă problemă în realizarea unor acțiuni din cadrul PA al SNDST este informarea și promovarea neeficientă a oportunităților existente. De exemplu, posibilitățile privind programele de mobilitate în cadrul programului Erasmus plus nu sunt întotdeauna  accesibile pentru un grup semnificativ de tineri, mai ales pentru cei din mediul rural. În acest context, pentru promovarea acestor programe, se utilizează platformele online de informare, inclusiv cele de pe Facebook.

Cu toate acestea, mulți tineri nu au acces, fie din necunoașterea și ne-utilizarea unor astfel de mecanisme de informare, sau și mai grav e situația celor din familii sărace care nu cu ce să se întrețină ne mai vorbind de a avea un calculator acasă și acces la internet, etc. Aceeași problemă poate fi raportată și față de activitățile naționale, inclusive acele activități de formare și participare raportate în cadrul rapoartelor privind implementarea SNDST, la care de regulă participă acei tineri care știu de unde poate să acceseze aceste anunțuri.

În ceea ce privește participarea tinerilor în platformele de participare a tinerilor (Consiliile locale de tineret și consiliile de elevi, etc.), apare problema privind eficiența acestora și gradul în care decidenții din cadrul APL și APC iau în considerației propunerile acestora.

În ceea ce privește problema de implicare a platformelor de participare a tinerilor (consilii de tineret) în procesele decizionale, de multe ori în aceste procese sunt implicate doar platformele constituite și susținute de decidenți, cum ar fi RNCR/MT și CNE. În scopul asigurării unui mediu participativ sănătos în procesele decizionale la toate nivelele, se încurajează ca factorii decizionali să implice în procesele decizionale, nu doar structurile consultative ale tinerilor constituite de aceștia, dar și implicarea acelor structuri independente de participare, care sunt capabile să vină și să promoveze inițiative de dezvoltare a sectorului de tineret.

În același timp, se ivește și problema privind ignoranța RNCR/MT și CNE în a facilita procesul de evaluare a acestora și în implicarea membrilor acestora în procesul de evaluare a activităților lor dar și a problemelor cu care aceste structuri se confruntă. Astfel, o astfel de participare pasivă din partea acestor structuri naționale de participare a tinerilor ne spune doar despre faptul că acestea nu sunt gata de un proces de monitorizare externă, fapt ce ne pune multe întrebări privind independența acestor structuri și maniera în care acestea asigură un proces participative eficient în procesele decizionale, precum și gradul de promovare a intereselor tinerilor pe care le reprezintă. 

Totodată, se conturează ideea precum că structurile participative a tinerilor pe alocuri activează în baza agendelor și prioritățile prestabilite de instituțiile în care acestea se află, și nicidecum nu au voie să exteriorizeze problemele cu care se confruntă. De exemplu, nu li se permite să participe la emisiuni televizate unde să promoveze problemele lor, la conferințe, etc. Evident aceste practici care vin să diminueze din autoritatea, dar și importanța acestor structuri de participare sunt informale și nicidecum nu se regăsesc în regulamentele de funcționare a consiliilor în cauză. Aceste constatări au fost relatate de unii respondenți la chestionarele noastre precum și de unii membri de consilii al elevilor cu care am avut posibilitatea să discutăm. O astfel de practică este vădit neprielnică atunci când vorbim despre participarea tinerilor în procesele decizionale. Nu putem vorbi despre structuri de tineret participative atunci când acestea sunt influențabile or manipulate de către organele decizionale. Totodată, tinerii raportează că nu beneficiat de instruiri cu privire la bugetele publice sau în general nu cunosc despre bugetele locale și nici nu le monitorizează.

O altă problem a tinerilor este  că aceștia nu se pot angaja la un loc de muncă din motive precum lipsa experienței, unde situația celor din categoria social vulnerabilă se înrăutățește considerabil. Chiar și în cazul voluntariatului, tinerii nu beneficiază întotdeauna de mentorat și experiență profesională, fiind folosiți ca instrumente pentru misiuni mecanice sau repetitive. Acest lucru se datorează unei lipse de voință din partea actorilor privați și publici de a investi timp în acești tineri. Astfel, tineri din Republica Moldova, care absolvesc universități pentru a deveni juriști, medici, contabili, sfârșesc să lucreze pe poziții necalificate, care de cele mai multe ori sunt plătite în plic, astfel contribuind la lezarea drepturilor de viitor ale salariaților la pensie decentă. Prin urmare, tinerii preferă să plece din țară din cauza că piața muncii în Moldova nu este atractivă pentru tineri. Aceasta este realitatea pe care tineri o raportează, și pe care de altfel Guvernul și APL de ani în șir așa și nu o poate îmbunătăți semnificativ venind cu un sir de politici noi pe sector. De multe ori, acestea rămân fără un impact resimțit de tineri.

O comunitate poate trăi și conlucra armonios bazându-se pe anumite principii și valori care trebuie valorificate în orice cetățean, transformându-i astfel în cetățeni activi care contribuie voluntar la dezvoltare comunității. Atât timp cât în țară persistă această indiferență și neglijență față de valorificarea potențialului tinerilor, problema pasivității și indiferenței acestora în mare parte va persista.

Prezentul și viitorul țării este în tineri, de aceea trebuie de investit în aceștia la moment și nu în viitor. Investițiile pe sector se cer în asigurarea unor studii calitative pentru elevi și studenți și cadre didactice competente, care să educe adevărați cetățeni activi, să nu existe discriminarea tinerilor în acces pe piața muncii, educație, etc. Da, acestea probleme sunt prezente și în numeroase alte state, dar nu devin atât de proeminente și atât de radicale în raport cu tinerii, care drept urmare aleg să plece din țară pentru a-și construi un viitor în străinătate. Astfel, trebuie de investit în calitatea și cantitatea diverselor perspective de dezvoltare adresate tinerilor, oferindu-le astfel oportunități de dezvoltare și realizare, oportunități de creștere, etc. Trebuie de investit în generația tânără de acum și în acea care vine, pentru că mentalitatea oamenilor nu o poți schimba în 5-10 ani, dar educând o nouă generație sub un alt punct de vedere al activismului și al spiritului cetățenilor activi, aceasta poate promite multe în consolidarea sectorului dar și a țării per ansamblu, astfel producând o schimbare pentru noi, comunitate, țară și viitorul acesteia.

1.RECOMANDĂRI

În domeniul durabilității și sustenabilității dezvoltării sectorului de tineret

1. În vederea asigurării asigurării implementării sustenabile a SNDST precum și a sectorului de tineret în general, se impune necesitatea de asigurare a durabilității acestei prin alocarea resurselor financiare suficiente în acest sens, atât la nivel local, raional cât și național. Diversificarea surselor financiare.
2. Creșterea nivelului de salarii pentru a menține satisfacția angajaților din sectorul de tineret și a evita fluctuațiile personalului care actualmente este foarte mare.
3. Crearea și implementarea unui mecanism eficient de participare comunitară în procesul de elaborare a bugetelor locale, precum și participare la procesele de monitorizare a bugetelor la nivel local de către tineri.
4. Creștere nivelului de implicare a tinerilor în procesul bugetare și monitorizarea gradului de execuție a acestuia.
5. Racordarea bugetului pentru activități de tineret cu necesităților tinerilor.

În domeniul legal și participarea tinerilor:

1. În vederea dezvoltării și asigurării durabilității serviciilor adresate tinerilor la nivel local, se cere urgentarea procesul de modificare și completare a Legii nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă cu noi prevederi referitoare la competența APL în organizarea și dezvoltarea sustenabilă a serviciilor adresate tinerilor. Totodată se cere completarea legii cu componenta ”participarea tinerilor în procesele decizionale” pe lângă domeniile   reglementate actualmente, cum ar fi cele legate de activități culturale, sportive, de recreație pentru tineret.
2. Asigurarea procesului de elaborare și actualizarea strategilor raionale de tineret în baza Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de tineret  2020, totodată asigurând implementare eficientă și sustenabilă a acestora prin alocarea de resurse financiare suficiente pentru implementarea lor.
3. Elaborarea și implementarea unui plan de monitorizare și evaluare a politicilor publice de tineret și a activităților de tineret de la nivel local punând accent pe evaluarea impactului acestora asupra sectorului și asupra tinerilor nemijlocit. Totodată se impune elaborarea și aprobarea indicatorilor de evaluare.
4. În vedere monitorizării gradului de incluziune socială a tinerilor cu oportunități reduse în rezultatul implementării PA al SNDST, se cere monitorizarea indicatorilor de performanță privind participarea tinerilor  în baza criteriilor dezagregate pe criterii cum ar fi, gen, dizabilitate (de dorit de menționat și gradul și tipul acesteia), etnie, religie, locul domiciliului(urban, rural), limbă, etc.
5. În vederea asigurării unui proces clar de implementare și monitorizare a SNDST, se cere imperios de stabilit pe viitor a indicatorilor de realizare a acțiunilor din cadrul PA care să fie realiști, realizabili și măsurabili care să ne arate cu exactitate care sunt indicatorii de progres și impactul acestora, ținând cont inclusiv de situația tinerilor cu oportunități reduse. 
6. Implicarea activă a tinerilor a organizațiilor de tineret în dezvoltarea, implementarea și monitorizarea politicilor care le afectează la nivel local, regional și național.
7. Facilitarea comunicării între generații, implicarea tinerilor în discuție și punerea în aplicare a mecanismelor de incluziune socială la nivel local.
8. Asigurarea implementării acțiunii din cadrul PA privind ”diversificarea formelor de participare on-line a tinerilor prin intermediul forumurilor, platformelor etc” fapt ce ar favoriza creșterea numărului de tineri implicați în procese decizionale care le vizează.
9. Se încurajează promovarea și asigurarea participării tinerilor în procesele decizionale la toate nivelele având la bază conceptul promovat prin prisma teoriei lui Roger A. Hart cu privire la participare unde tinerii vin cu inițiative și împreună cu adulții iau decizii comune, prin care se garantează utilizarea potențialului și a resurselor ambelor grupuri de la egal la egal.
10. Pregătirea tinerilor din cadrul structurilor locale și naționale de participare în elaborarea și implementarea strategiilor de advocacy pentru drepturile tinerilor.
11. Continuarea procesului de informare a tinerilor, a societății, a reprezentanților APL și APC cu privire la necesitatea participării active a tinerilor în procesul de luare a deciziilor la toate nivelele.
12. Crearea unor campanii de informare care ar ajuta tinerii să înțeleagă și să cunoască mai multe despre activitatea și rolul centrelor prietenoase tinerilor, a centrelor de tineret și modul în care se pot implica aceștia în procesele decizionale.
13. Dezvoltarea și promovarea formelor alternative de participare democratică, cum ar fi platforme digitale de participare adresată tinerilor.
14. Susținerea (financiară, logistic și mentorat) activităților inițiate și coordonate de tineri la la toate nivelele, precum și asistarea tinerilor în a căpăta mai multă experiență în domeniile care îi interesează inclusiv prin intermediul programelor de voluntariat și/sau stagiu de practică și mentorat.
15. Acordarea suportului grupelor de inițiativă, în special grupurilor de auto-reprezentanți în vederea facilitării procesului de participare a tinerilor, în special a celor cu dizabiități în procesele decizionale și de promovare și realizare a drepturilor lor.
16. Susținerea și promovarea activităților de voluntariat la nivel local și național, și promovarea activităților de voluntariat formal la local.

În domeniul instituțional și organizațional

1. Întru a asigura succesul implementării SNDST se impune necesitatea de elaborare și aprobare a Regulamentului de activitate a Agenției tineretului și asigurarea funcționalității fapt ce va favoriza dezvoltarea progresivă a sectorului de tineret în Republica Moldova.
2. Reformarea conceptuală a Comisiei guvernamentale pentru politici de tineret în scop de eficientizare a activității acesteia și asigurarea funcționalității Comisiei în bază noilor reglementări elaborate și aprobate de Guvernul RM.
3. Întru a asigura un proces participativ în luarea deciziilor la nivel local, se impune  urgentarea procesului de elaborarea și aprobarea regulamentului-cadru al structurilor de co-management la nivel local, dar și asigurarea funcționalității acestor structuri.
4. Dezvoltarea parteneriatelor durabile în vederea atingerii obiectivelor SNDST și asigurarea durabilității acțiunilor din cadrul SNDST.
5. Asigurarea independendenței și transparenței activității Consiliilor locale de tineret, a Consiliilor de elevi, a Consiliului Național al Elevilor și a Rețelei Naționale a Consiliilor Raionale/Municipale de Tinere, precum și implicarea activă a acestora în procesele decizionale. Totodată se cere ca aceste structuri să dețină pagini web care ar asigura transparența activității acestora și posibilitatea asigurării procesul de monitorizare a activității acestora.
6. Dezvoltarea și asigurarea durabilității Centrelor de tineret. Totodată, consolidarea capacităților de promovare și sporire a vizibilității centrelor de tineret, inclusiv prin utilizarea canalelor moderne de promovare accesibile tinerilor (rețele de socializare și cele televizate, aplicații mobile, evenimente publice și de divertisment).
7. Sporirea gradului de interacțiune a centrelor de tineret cu organizațiile de tineret locale, consiliile locale de tineret, consilii locale a elevilor și alte structuri de participare civică a tinerilor în vederea asigurării unei colaborări inter-sectorială între acestea. Această cooperare urmează să ia forma atât de suport metodologic reciproc dar și suport financiar după posibilitate în realizarea obiectivelor comune.
8. Introducerea în cadrul facultăților asistență socială a specialității ”lucrători de tineret”.

Servicii adresate tinerilor

1. Diversificarea serviciilor adresate tinerilor prestate la nivel și asigurarea participării tinerilor în procesul de conceptualizare, dezvoltare și evaluare a calității serviciilor de tineret prestate în cadrul centrelor de tineret.
2. O atenție sporită urmează a fi acordată accesibilității serviciilor de tineret pentru tinerii din grupuri vulnerabile și/ sau cu necesități special prin dezvoltarea măsurilor afirmative pentru aceștia în vederea creșterii gradului de participare a acestor categorii de tineri.
3. Dezvoltarea și asigurarea sustenabilității serviciilor de tip outreach și asigurarea unor instrumente viabile de lucru cu tinerii din zone greu accesibile, grupuri vulnerabile sau cu necesități special.
4. Diversificarea gamei de servicii a centrelor de tineret, în corespundere cu necesitățile și preferințele beneficiarilor.
5. Realizarea periodică a sondajelor privind satisfacția tinerilor față de serviciile adresate lor.

Muncă și abilitare economică

1. Programarea eficientă a programelor de ocupare a forţei de muncă în rândul tinerilor, în special cu accentul pe necesitățile tinerilor cu oportunități reduse pe piața muncii și individualizarea măsurilor de suport acolo unde aceasta se cere.
2. Elaborarea unui mecanism de evaluarea a stagiilor de practică punând accent pe evaluarea competențele obținute de stagiar și nu formalitatea efectuării stagiului.
3. Instituirea unui program guvernamental de stagii profesionale plătite/internship în cadrul instituțiilor publice după modelul instituit la nivelul instituțiilor europene.
4. Motivarea persoanelor care asigură mentoratul în instituțiile gazdă.
5. Promovarea antreprenoriatului și a educaţiei anreprenoriale în curriculumul de studiu.
6. Programele de angajare a tinerilor ar trebui să se bazeze pe principiile dezvoltării pozitive a tinerilor (PYD), care se bazează pe punctele forte ale tineretului, decât pe punctele slabe ale acestora. Abordarea PYD lucrează pentru a consolida relațiile dintre adulți și tineri, să dezvolte abilități de leadership și să crească sentimentul tinerilor de apartenență la grup.
7. Prestatorii de servicii de angajare a tinerilor trebuie să aibă personal calificat, care posedă cunoștințele și abilitățile necesare pentru a lucra cu tinerii, în special cu tinerii cu oportunități reduse.
8. Monitorizarea angajabilității tinerilor și ținerea datelor statistice dezagregate pe diferite criterii a tinerilor care sunt vulnerabili pe piața muncii.
9. Urgentarea procesului de subvenționare a locurilor de muncă adresate adresate celor care angajează tinerii cu oportunități reduse, în special a tinerilor cu dizabilităţi.
10. De creat mecanisme suplimentare pentru accesarea de către tinerii cu oportunități reduse a programelor de antreprenoriat.​

Întregul document îl poți consulta aici.

Acest raport este elaborat în cadrul proiectului „Inițiativa Comună a  Șanselor Egale pentru Tineri”, coordonat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova cu suportul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia donatorilor.