Peste 49,06% din tinerii cu vârsta 18–35 de ani înscriși pe listele electorale au participat la vot, demonstrând în același timp că implicarea acestei categorii de vârstă rămâne o condiție fundamentală pentru consolidarea proceselor democratice din Republica Moldova.
Alegerile Parlamentare din 28 septembrie 2025 au reprezentat un exercițiu electoral important pentru întreaga țară, cetățenii fiind invitați să își exprime votul într-un context în care responsabilitatea de a decide configurația viitorului legislativ și direcția geopolitică a Republicii Moldova nu a fost deloc ușoară. Parlamentul, în calitate de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legislativă a statului, determină esența funcționării democrației, iar alegerea sa prin vot universal rămâne cea mai semnificativă expresie a suveranității poporului.
Scrutinul din 2025 s-a desfășurat într-un context complex, marcat de așteptările societății pentru transparență, corectitudine și integritate. Procesul electoral a demonstrat capacitatea Republicii Moldova de a organiza un exercițiu democratic de amploare, dar a scos în evidență, totodată, insuficiențe structurale și vulnerabilități care reclamă atenția urgentă a instituțiilor responsabile. În pofida eforturilor de mobilizare și profesionalismului manifestat de organele electorale, modificările repetate operate asupra Codului electoral și a legislației conexe cu mai puțin de un an înainte de scrutin au contravenit principiului stabilității raporturilor electorale, ceea ce a alimentat percepția unor segmente ale societății că procesele democratice pot fi influențate prin intervenții intempestive în cadrul legal.
Republica Moldova dispune de un sistem de partide pluralist, care a asigurat un mediu competitiv pe parcursul campaniei. Totuși, caracterul proporțional al sistemului electoral și practica de până acum confirmă faptul că independenții nu au șanse reale de accedere în legislativ, ceea ce limitează diversitatea formelor de reprezentare. În acest sens, reflectarea asupra unor mecanisme mai incluzive devine inevitabilă. În paralel, statul a consolidat atribuțiile Poliției Republicii Moldova în materia documentării și sancționării corupției electorale, fenomen a cărui combatere trebuie să rămână o prioritate constantă, chiar și în pofida nemulțumirilor generate de intensificarea funcției coercitive a statului.
Campania electorală a fost marcată și de o creștere a cazurilor de discurs de ură conform rapoartelor realizate de Asociația Obștească “Promo-Lex”, acest fenomen reprezentând un risc direct pentru coeziunea socială și pentru participarea egală, întrucât criteriile vizate referă – activitatea profesională, apartenența politică, opinia, orientarea sexuală, identitatea de gen sau starea de sănătate, ce reflectă persistența prejudecăților și a stereotipurilor care pot afecta profund climatul democratic.
Totodată, vulnerabilitățile constatate legate de utilizarea resurselor administrative, între care utilizarea instituțiilor de învățământ pentru campanie electorală și presiuni exercitate asupra studenților, nu pot fi tolerate într-un stat care aspiră la standarde democratice europene și reafirmă necesitatea ca spațiul educațional să rămână unul neutru și protejat de ingerințe politice.
În ceea ce privește tinerii, CNTM a promovat campania „Votează Tinerii”, menită să asigure un vot informat și responsabil. Totuși, în ciuda mobilizării, rezultatele preliminare confirmă faptul că noul legislativ rămâne subreprezentativ pentru generația tânără, urmând ca doar 12 mandate să fie exercitate de deputați tineri. Este necesar ca partidele și instituțiile statului să își asume un angajament ferm pentru reprezentarea tinerilor, inclusiv prin instituirea unei cote obligatorii de tineret pe listele candidaților, or doar astfel prioritățile acestora pot fi transformate din simple promisiuni de campanie în politici publice, capabile să producă impact.
Ziua alegerilor a decurs, în ansamblu, în condiții de ordine și calm, procedurile fiind respectate, iar organele electorale demonstrând pregătire și profesionalism. În ciuda mai multor tentative de a periclita procesul de vot de diverși actori, încălcări ce țin de fotografierea buletinului de vot, agitația electorală interzisă, deteriorarea buletinelor de vot și scoaterea lor din secțiile de votare, afișajul electoral neautorizat, încălcarea dreptului la vot, împiedicarea activității organului electoral, totuși organele electorale au acționat corespunzător pentru a asigura un proces corect, transparent, legal și sigur pentru toți cei implicați.
În concluzie, CNTM subliniază că alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 nu au fost doar un exercițiu electoral periodic, ci un test de maturitate pentru democrația moldovenească. Consolidarea instituțiilor democratice, perfecționarea mecanismelor electorale, întărirea securității împotriva fraudelor și asigurarea unei reprezentări autentice a tinerilor în procesul decizional sunt imperative de neevitat pentru viitorul Republicii Moldova.
