În urma scrutinului din 24 februarie, 16 tineri ne vor reprezenta în parlament, în următorii 4 ani. Aceștia au obținut cca 22% din mandatele disponibile pe circumscripția uninominală (prin votul direct al alegătorilor) și 10% din mandatele disponibile pe circumscripția națională (pe liste închise). Comparând acești indicatori, putem deduce că tinerii au jucat un rol important în rezultatele alegerilor și că partidele ar trebui să-și susțină mai mult tinerii și aripile de tineret.
În același timp, strategiile adoptate de către partide la poziționarea tinerilor pe liste sau pe circumscripțiile uninominale la acest scrutin, transmit un semnal clar tinerilor lideri care doresc să se implice în politică. În mod firesc, rata de reușită a tinerilor lideri este mai mare în rândul partidelor care au promovat tinerii pe poziții de top. Astfel, cei mai mulți tineri deputați în noul parlament sunt membri ai blocul ACUM și PSRM, care au promovat 10 si respectiv 9 tineri pe primele poziții[1]. Dintre aceștia, 12 tineri au obținut mandate în parlament: 6 din partea blocului ACUM si 6 din partea PSRM, 8 dintre ei fiind aleși direct de către oameni, pe circumscripția uninominală.
În comparație cu vechiul parlament, numărul tinerilor deputați (18-35 de ani) a crescut de la 10 la 16. Cu toate acestea, ținând cont de faptul că 5 din cei 16 deputați aleși vor depăși pragul de 35 ani anul viitor, vom rămâne cu doar 11 tineri în legislativ, în următorii 3 ani. Ca rezultat, PSRM va avea în 2020 – doar doi tineri deputați, PD – nici unul, iar blocul ACUM și partidul Șor se vor menține cu 6 și respectiv 3 tineri deputați. Astfel, cei mai tineri politicieni în noul parlament sunt membri ai blocul ACUM, cu vârsta medie de 30 de ani, iar cel mai tânăr deputat este Dinu Plîngău, in vârsta de 24 ani, membru al aceluiași bloc.
În materie de parcurs profesional, cei mai mulți tineri deputați dispun de pregătire in drept, economie și științe politice. Din cei 16 tineri aleși, doar doi tineri provin din mediu rural si doar trei sunt femei. Cei mai mulți tineri din mediu rural aleși in parlament fac parte din partidul PSRM, iar cele mai multe femei sunt membre ale partidului Șor.
Cu toate că numărul tinerilor aleși este în creștere, prioritățile tinerilor nu se regăsesc întotdeauna in programele și discursurile electorale ale partidelor care au intrat în parlament. Cele 4 formațiuni au împreună 8 priorități distincte pentru tineri. 4 din aceste priorități se referă la Educația Tinerilor, o prioritate – la Orientarea vocațională și angajarea în câmpul muncii, iar 3 priorități – la Oportunități Economice pentru tineri. Acestea au ignorat domeniul Sănătății și protecției sociale a tinerilor, cât și domeniul Participării și activismului civic.
Astfel, rămâne de responsabilitatea tinerilor deputați să preia inițiativa și să reprezinte interesele tinerilor în noul legislativ, dar nu numai. Tinerii sunt o resursă vitală într-un stat, iar gestiunea dezastruoasă a acesteia vine cu consecințe pentru întregul sistem.
[1] Primele poziții sunt calculate în baza primelor 15 poziții pe listele de partid în circumscripția națională și în baza listei de candidați a partidelor pe circumscripția uninominală.
