This post is also available in: Русский (Rusă) English (Engleză)
O societate fara probleme ar insemna o societate perfecta. Sau, cu parere de rau, gasim astfel de societati doar in utopii. In viata de zi cu zi, problemele sunt o parte componenta a activitatii noastre. Mai mult sau mai putin grave, acestea ne provoaca si ne dinamizeaza activitatea cotidiana, contribuie la stimularea stresului, ne face sa gandim asupra solutiilor necesare, care in anumite cazuri sunt total nepotrivite.
Pentru un stat, existenta anumitor problemele constituie forta motrice ce contribuie la stimularea dezvoltarii durabile. Chiar daca implica un anumit grad de stres si solicita atentie, problemele impulsioneaza viata politica si stimuleaza procesele socio-economice. Insa, problemele implica si costuri, mai ales atunci cand solutiile propuse nu corespund esentei si cauzelor problemelor. De cele mai multe ori, solutiile propuse pentru probleme nu sunt eficiente.Chiar daca, la prima vedere, a identifica si descrie problemele ce au dominat agenda publica pe 2007 ar parea insuficient, identificarea corecta a problemei in esenta sa, ne ofera 60 % din raspunsul pentru solutionarea ei.
Anul 2007 a avut specificul sau: a fost ultimul an de implementare a Planului de Actiuni cu UE de catre R. Moldova confruntand o seceta cumplita. In 2006 autoritatile Republicii Moldova au depus eforturi pentru a convinge oficialii europeni si partenerii occidentali despre posibilitatea tarii noastre de a implementa prevederile Planului de Actiuni RM-UE, eforturi materializate prin scrierea si trimiterea unor rapoarte cu privire la implementarea PAUEM. In 2007, autoritatile moldovenesti sunt puse in situatia de a demonstra atit sie insasi, cat si cetatenilor ca implementarea Planului de Actiuni RM-UE a reprezentat nu doar eforturi, dar si rezultate concrete in apropierea Moldovei de UE. Or, anume implementarea acestui document a reprezentat un test al capacitatii si disponibilitatii R. Moldova de a se apropia mult mai mult de Uniunea Europeana.
O suta de probleme este un numar prea mic pentru un stat ca Republica Moldova aflat intr-un profund proces de tranzitie inceput cu 16 ani in urma. Cu toate acestea, noi ne-am propus sa le identificam doar pe cele mai presante, acele probleme care au fost in topul agendei publice pe parcursul anului 2007. Echipa studiului a analizat principalele dezbateri publice, actiunile si mesajele relatate publicului larg prin intermediul mass-media in anul 2007, pentru a intelege astfel in ce masura aceste dezbateri tin pasul cu obiectivele trasate de clasa politica in R. Moldova. Cercetarea a urmarit sa contribuie la identificarea si evaluarea presiunii celor mai importante constrangeri si probleme pe agenda publica a societatii din R. Moldova.
Studiu este un instrument util comunitatii de decidenti politici, oficiali guvernamentali, lideri ai societatii civile si reprezentanti ai mijloacelor de informare in masa din mass-media tiparita si electronica, atat din Republica Moldova, cat si din afara ei avand la baza metode speciale de cercetare.
Valoarea acestui studiu este intarita de structura facila, tehnica de identificare si validare a unor probleme reflectate in presa, reprezentand astfel un efort de constructie a unei agende publice care cuprinde majoritatea subiectelor de interes deosebit pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Acest produs inteligent ofera elemente comparative si analitice pentru adoptarea unor tehnici superioare de evaluare a unor decizii care implica importante costuri pentru societatea noastra. Totodata, intentia autorilor acestui studiu este de a incuraja reflectia critica si abordarea comparativista la elaborarea de politici publice eficiente si efective, precum si la cresterea calitativa a nivelului dezbaterilor publice pe aceste teme de interes.
Echipa de cercetare a fost formata din 7 experti si un coordonator. Studiul a fost coordonat de Ghenadie Mocanu, iar in cadrul echipei de cercetare au intrat Ion Marandici, Dumitru Lazur, Ion Guzun (domeniul Politic), Nadejda Caprar (domeniul Economic), Diana Cheianu-Andrei, Olesea Cruc (domeniul Social) si Alexandru Lesanu (domeniul Relatii Externe).
Autorii studiului aduc sincere multumiri Fundatiei Friedrich Ebert pentru sprijinul acordat in elaborarea prezentei cercetari, dar si pentru incurajarea pe care ne-a oferit-o pe parcursul efectuarii acestui studiu complex.