thumb image

[Infografic] Incluziunea tinerilor în procesul electoral din cadrul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019

În 2018, tinerii (14-35 de ani) reprezintă 34% [1]din populația stabilă. În același timp, tinerii cu drept de vot constituie cca 30%[2] din populație. Cu toate acestea, observăm că în listele partidelor pe circumscripția națională la alegerile parlamentare 2019, tinerii reprezintă mai puțin de 30% din membrii fracțiunilor iar o treime din cei care figurează totuși pe liste sunt la limita de vârsta (35 ani). Mai mult, nici primele 15[3] poziții de pe liste nu sunt reprezentate proporțional de tineri, iar unele fracțiuni nu includ deloc tineri în pozițiile de top.

Este demn de a menționa că la începutul anului 2018 au fost adoptate măsuri pozitive cu privire la numărul de tineri din cadrul partidelor aleși efectiv la alegerile parlamentare sau locale. Aceste stimulente financiare vin să încurajeze promovarea tinerilor, cu toate că impactul unei astfel de politici variază semnificativ de la un partid la altul. Așadar, pentru a înțelege care formațiuni sunt mai reprezentative din perspectiva tinerilor, o analiză comparativă se impune.

                                               

Dacă ne uităm la proporția tinerilor în listele de partid înregistrate la scrutinul din februarie, constatăm că PP ”Șor” și MPA au cei mai mulți membri tineri în formațiune cu 27% și respectiv 25%, pe când PCRM și PD au cei mai puțini tineri, cu 8% și respectiv 15%.

În contextul în care listele pot conține până la 54 membri iar poziția membrului de partid este crucială pentru a accede în parlament, este important să analizăm numărul tinerilor promovați în pozițiile de top. Cei mai mulți tineri în primele 15 poziții se regăsesc pe lista blocului ACUM, cât și pe lista PP ”Șor”.  Trei din șase partide au doar unul sau nici un tânăr în primele 15 poziții. Acestea sunt: PDM, PSRM și MPA.

                                               

Tinerii candidați înregistrați în circumscripția națională au o vârstă medie de 32 ani. Cei mai tineri figurează pe lista partidului ACUM, cu vârsta medie de 30 ani. Cea mai tânără candidată se regăsește în lista MPA, în vârstă de 22 ani.

Din perspectiva de gen, aproximativ jumătate din tinerii candidați sunt femei, PSRM fiind în frunte cu 8 tinere candidate pe lista de partid, iar PP ”Șor” cu 3 tinere în pozițiile de top.

Chiar dacă, conform datelor statistice, cei mai mulți tineri au domiciliul în mediul rural[1], majoritatea tinerilor candidați sunt din regiunile urbane (80%). În același timp, cei mai mulți tineri sunt economiști, juriști, politologi de profesie sau vin din domeniul educației.

Este important de menționat că din regulamentul privind particularitățile de desemnare și înregistrare a candidaților reiese că partidele au posibilitatea să solicite modificarea pozițiilor sau componența[2] listei de candidați pe circumscripția națională până la 17 februarie. Adițional, partidele au ocazia de a promova noi tineri și în circumscripțiile uninominale până la sfârșitul lunii ianuarie. În acest context, după publicarea tuturor listelor și programelor electorale, vom efectua o analiză mai complexă pentru a ilustra cum sunt reprezentați tinerii și interesele acestora în cadrul partidelor politice.

Recomandări:

  • promovarea tinerilor, în mod meritocratic, în primele 15 poziții din listele candidaților pe circumscripția națională  ale formațiunilor politice;
  • asigurarea incluziunii tinerilor și tinerelor pe listele circumscripțiilor naționale și uninominale în spiritul egalității de gen;
  • acordarea unei atenții deosebite incluziunii tinerilor din mediul rural în listele electorale;
  • evitarea dublării numelor de pe circumscripția națională în listele candidaților electorali din circumscripțiile  uninominale.

 


[1] Conform BNS, la începutul anului 2018, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani din mediul urban reprezintă 56% din totalul tinerilor din acest grup de vârsta.

 


[1] Conform BNS, la începutul anului 2018, populația stabilă a R. Moldova se ridică la 3,547,539 persoane. Dintre aceștia, tinerii cu vârstă cuprinsa între 14-35 ani sunt 1,208,928 la număr, iar cei cu vârsta cuprinsă între 18-35 sunt 1,061,120.

[2] Aproximarea se face prin numărul tinerilor care au atins majoratul (18-35 ani), nefiind luate în considerație prevederile articolului 13 din Codul electoral care prevede unele excepții cu privire la dreptul de a alege.

[3] În condițiile în care tinerii cu drept de vot reprezintă cca 30% din populație, puterea de vot teoretică a acestora constituie 30% din 50 de deputați care vor fi aleși pe circumscripția națională sau aproximativ 15 deputați. În acest context, pozițiile de top fac referire în acest articol la  primele 15 poziții de pe listele de partid.