Monitorizarea și evaluarea impactului ,,Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Tineret 2020”

 De multe ori auzim fraza ,,unde-s tinerii?” și de puține ori ne punem întrebarea ,,ce facem noi pentru tineri?”. Ajungând la acest subiect, cel mai des convenim la ideea că nu avem păreri comune și că discutăm la periferia unei teme sensibile. Oprindu-ne aici, uităm să mai intrăm în esență. Ne stopăm la un punct vag și neclar. Dar totuși, care ar fi situația din interior? 

     Modificarea și reformarea sectorului de tineret reprezintă un proces pe cât de complex, pe atât de imperios necesar pentru Republica Moldova, întrucât tinerii sunt forța, noua generație cu viziuni moderne, cu potențial de a pune mai activ în discuție problemele ce necesită o rezolvare și de a găsi pârghiile necesare de a-și pune în practică ideile, viziunile și proiectele schițate.

    Implementarea SNDST 2020 și a Planului de acțiuni ale acesteia presupune, în primul rând, creșterea nivelului de implicare și participare a tuturor tinerilor țării, inclusiv cei din grupurile social vulnerabile, din familiile anevoioase, tinerii cu dizabilități, romi, tinerii de alte etnii etc. în viața comunităților în care trăiesc și studiază/lucrează, în procesele decizionale la nivel local și național, în procesele de bugetare participativă, în înaintarea inițiativelor către APL privind un anumit aspect al localității care îi vizează, și de ce nu, participarea la nivel de guvern în procesul de îmbunătățire și fortificare a sectorului de tineret atât pentru ei, cât și pentru generațiile care urmează.

     Pentru a ne crea o imagine per generală, vom aborda 3 criterii: situația demografică, piața muncii și participarea civică și politică.

     Așadar, vorbind de situația demografică, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la finele anului 2019, tinerii reprezentau peste un sfert din populația țării ceea ce denotă repetat importanța dezvoltării sectorului de tineret și liberul arbitru de care trebuie să dispună tinerii pentru a aduce schimbări pozitive în viitorul țării. Numărul populației cu reședința obișnuită la 1 ianuarie 2020 a constituit 2640,4 mii persoane, dintre care 710,8 mii sau 26,9% sunt tineri cu vârsta de 14-34 ani. Din numărul total al tinerilor 49,2% sunt femei și 50,8% – bărbați.

     Ceea ce ține de piața muncii, potrivit datelor BNS, circa 4 din 10 tineri sunt ocupați, iar 6 din 10 sunt inactivi. În raport cu statutul activității curente mai mult de o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 de ani au un loc de muncă (38,4% sau 274 mii de persoane), aproximativ 2,8% (20 de mii) sunt șomeri, iar 58,8% (429 de mii) sunt economic inactivi. Însă dintre aceștia din urmă, mai mult de 39% sunt încadrați în Sistemul Național de Învățământ. Pe lângă acestea, 27,4% din tinerii cu vârsta de 15-29 de ani reprezintă tinerii NEET, adică care nu sunt cuprinși nici în procesul de educație, nici în câmpul muncii.

     Rata șomajului la tineri este mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel național. Una dintre cauzele principale ale acestei probleme o  constituie nivelul scăzut de instruire al tinerilor care reprezintă un impediment în obținerea unui job mai bun sau în general al unui job.

     Abordând participarea civică și politică, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale, la turul II al alegerilor din noiembrie 2020, rata de participare a tinerilor la vot cu vârsta 18-20 de ani din numărul total al tinerilor cu această vârstă incluși  în listele electorale a constituit 52,2%, iar a celor cu vârsta de 21-35 de ani, a constituit 51,2%. 

     Prin urmare, principiile participării semnificative a tinerilor nu sunt abordate în mod semnificativ și consecvent în Republica Moldova. În ciuda recunoașterii pe scară largă a faptului că participarea tinerilor este un drept fundamental al omului, există încă unele provocări și bariere puternice pentru acceptarea participării tinerilor în Moldova. Aceste bariere includ următoarele: tinerii nu au abilitățile sau experiența de a participa; tinerii și inițiativele lor sunt tratate sceptic de către factorii de decizie.

     Ce reprezintă ,,Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Tineret 2020”?

     În vederea asigurării dezvoltării sectorului de tineret din Republica Moldova și a sporirii gradului de implicare și prezență a tinerilor în toate domeniile vieții, la 10 decembrie 2014 a fost adoptată HG nr. 1006 cu privire la aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare a sectorului de tineret 2020 și a Planului de acțiuni privind implementarea acesteia. Acest document este o continuare a Strategiei de tineret precedente aprobate pentru perioada 2009-2013 și se ghidează de principiile, obiectivele și domeniile menționate în Rezoluția Consiliului Uniunii Europene din 27 noiembrie 2009 privind cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018). Inițial Planul de acțiuni al strategiei conținea 128 de acțiuni, iar prin HG nr. 1 din 03.01.2020, planul a fost completat cu încă 27 de acțiuni, numărând în total 155 de inițiative, cu planul de implementare până la 31 decembrie 2020.

     Ce ține de gradul de implementare a SNDST 2020, analizând toate acțiunile PA pentru perioada 2015-2019, am ajuns la concluzia că aproximativ 60% dintre acestea pot fi considerate implementate, potrivit rapoartelor MECC, dar și a datelor acumulate în urma efectuării studiului.

     SNDST 2020 prevede 4 priorități esențiale, și acestea sunt:

  1. Participarea tinerilor;
  2. Serviciile pentru tineri;
  3. Oportunitățile economice pentru tineri;
  4. Consolidarea sectorului de tineret.

     Așadar, începând cu prioritatea I, participarea tinerilor în toate domeniile comunității în care locuiesc este garantul unei societăți bazate pe valori democratice, incluzive, nediscriminatorii, o societate care se vrea prosperă și împuternicește în primul rând tinerii săi. Doar prin prezența tinerilor la masa deciziilor, prin implicarea acestora în planificarea bugetelor și activităților locale de tineret, prin consultarea opiniei lor referitor la necesitățile sectorului de tineret, se pot crea mecanisme și politici viabile care ar contribui nu doar la dezvoltarea generației tinere a țării, dar și a întregii societăți. 

     Această prioritatea are drept obiectiv general creșterea nivelului de implicare a tinerilor la procesul de consolidare a democrației participative, fiind urmat de alte cinci obiective specifice și anume: 

  • Perfecționarea, până la finele anului 2017, a cadrului legal prin aprobarea a minimum 6 acte normative ce ar asigura participarea tinerilor, inclusiv a celor cu oportunități reduse, în toate procesele decizionale;
  • Sporirea, până la finele anului 2020,  cu cel puțin 60% a nivelului de activism civic al tinerilor din Republica Moldova, inclusiv în rândul tinerilor cu oportunități reduse;
  • Consolidarea, până în anul 2020, a consiliilor locale ale tinerilor prin sporirea cu 30% a numărului tinerilor implicați şi, cu cel puțin 80% a reprezentării teritoriale;
  • Creșterea, până în anul 2020, a nivelului de mobilitate a tinerilor, inclusiv a celor cu oportunităţi reduse, la nivel național cu cel puţin 20% și la nivel internațional cu cel puţin 15%;
  • Diversificarea metodelor de acces la informație a tinerilor, cu asigurarea securității în mediul on-line a acestora.

     Prioritatea II pune un accent intens pe serviciile pentru tineri, care joacă un rol crucial în antrenarea și menținerea interesului tinerilor în sectorul de tineret și la fel reprezintă o punte de trecere la etapa de adult, ajutând tinerii să obțină un set de informații necesare și să își dezvolte acele abilități care îi va ajuta să facă față mai ușor provocărilor. Serviciile date trebuie să fie deschise, accesibile și dotate pentru a asigura un sprijin adițional la anumite nevoi specifice.

     Având ca obiectiv general contribuirea la formarea cunoștințelor, abilităților, deprinderilor, atitudinilor și comportamentelor necesare pentru integrarea cât mai reușită a tinerilor în societate, inclusiv a celor din grupul cu oportunităţi reduse, acesta include alte trei obiective specifice precum:

  • Asigurarea calității și eficienței serviciilor oferite tinerilor, astfel încât, până la finele 2020, acestea să fie accesibile pentru cel puțin 90% din tineri;
  • Dezvoltarea serviciilor outreach prin elaborarea cadrului metodologic și formarea continuă a prestatorilor, astfel încât, până la finele anului 2020, acestea să contribuie cel puțin 45% din oferta totală de servicii;
  • Intensificarea măsurilor de promovare a modului de viață sănătos în rândul tinerilor, astfel încât, spre finele anului 2020, cel puțin 80% din numărul total de tineri să beneficieze de acest support.

     Prioritatea III abordează oportunitățile economice pentru tineri, menționând ideea că Republica Moldova se confruntă cu un puternic fenomen al șomajului în rândul tinerilor, dat fiind faptul că mulți tineri emigrează sau sunt pe cale de a emigra și nu sunt interesați de a-și găsi un loc de muncă în țară, nu au experiența necesară, au un nivel de instruire scăzut, iar oportunitățile economice existente nu cuprind un număr mai mare de tineri de pe întreg teritoriul țării. În raport cu statutul activității curente peste o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 ani sunt ocupați (38,4% sau 274 mii persoane), adică au un loc de muncă, circa 2,8% (20 mii) sunt șomeri și restul, 58,8% (circa 420 mii), sunt economic inactivi.

     Obiectivul general promovat în această prioritate este dezvoltarea oportunităților antreprenoriale și de angajare în rândul tinerilor, în special al celor cu oportunități reduse. Fiind de o anvergură complexă și creând necesitatea unor pași opționali, acesta cuprinde anumite obiective specific:

  • Sporirea, până la finele 2020, cu cel puţin 30%  a numărului tinerilor cu abilităţi economice, în special al celor din mediul rural şi din grupurile cu oportunităţi reduse;
  • Creșterea, de la 28% în anul 2013 la 35% în anul 2020, a ratei de ocupare pe piața muncii a tinerilor cu vârsta de 15-29 ani;
  • Creșterea, până la finele anului 2020, cu cel puțin 50% a numărului de beneficiari ai programelor de internship de lungă durată din sistemul învățării pe parcursul întregii vieți, sporind gradul de orientare profesională și de dezvoltarea competențelor acestora în raport cu necesitățile pieței muncii.

     Prioritatea IV a SNDST, dar nu ultima, are o greutate enormă în dezvoltarea întregului sector de tineret, întrucât se axează pe un factor-cheie care pune în aplicare toate acțiunile, activitățile, inițiativele și fondurile necesare dezvoltării tinerilor din țară și anume, lucrătorul de tineret. În cadrul acestei priorități se pune accent pe necesitatea colaborării dintre ONG-urile de tineret, ministerele de resort și instituțiile subordonate acestora, creșterea nivelului de calificare a lucrătorului de tineret extinderea cooperării dintre diferiți actori care au legătură directă sau indirectă cu sectorul de tineret.

     Obiectivul general prevede dezvoltarea infrastructurii sectorului de tineret și a mecanismelor de suport în asigurarea calității lucrului de tineret, urmărind simultan alte 4 obiective specific:

  • Fortificarea capacităților, rolului și a percepției publice a sectorului asociativ de tineret pentru a răspunde eficient necesităților tinerilor;
  • Crearea, până la sfârșitul anului 2016, și dezvoltarea, până la finele anului 2020, a mecanismului instituțional pentru asigurarea calității și eficienței activității lucrătorului de tineret;
  • Fortificarea continuă a cadrului național de politici publice, astfel încât acestea să răspundă transversal nevoilor tinerilor;
  • Extinderea, până în anul 2020, a serviciilor de educație nonformală, astfel încât cel puţin 80% din tineri, inclusiv cu oportunități reduse, să poată participa la acestea.

     Drept totalizare, în urma tuturor activităților și interviurilor organizate cu implicarea tinerilor pentru a afla viziunea lor asupra strategiei și ce efect a avut asupra lor, am obținut mai multe rezultate și opinii.

    Astfel, mai mult de jumătate dintre respondenți (54,4%) cunosc despre strategia de tineret și chiar a fost studiată de către unii dintre ei. Un aspect important raportat de către mulți tineri care îngreunează procesul de dezvoltare a sectorului de tineret este pasivitatea tinerilor, lipsa de informare a acestora și a specialiștilor de tineret care ar lucra cu ei și i-ar motiva să se implice în comunitate.

      De asemenea, menționăm că în urma discuțiilor cu tinerii și reprezentanții sectorului de tineret, accentuăm ideea că tinerii cu oportunități reduse sunt considerați egali în drepturi și în egală măsură trebuie să fie implicați în toate aspectele vieții comunitare, cu toate că la acest capitol, din punct de vedere practic, mai avem de muncit.

     Spre final, aducem în prim plan faptul că tinerii de astăzi au un enorm potențial care trebuie valorificat, care așteaptă să fie valorificat, care au nevoie de activități, oportunități de dezvoltare, mentorat, locuri de muncă bine plătite și condiții optime aici, acasă!

Această analiză este realizată de Consiliul Național al Tineretului din Moldova în cadrul proiectului „Inițiativa Comună a Șanselor Egale pentru Tineri” cu suportul Fundaţiei Est-Europene.

Alte noutăți

EaP NYC Candidate for the board of European Youth Forum – Teodora Panuș

Citește

Noi oportunități pentru tinerii aleși locali. În Moldova a fost lansată platforma Tinerilor Primari și Consilieri Locali

Citește

Временная защита лиц, перемещенных из Украины: анализ законодательства и интеграция на рынок труда

Citește

Anunț de selectare a participanților la școala de primăvară „Satul copiilor”, Elveția

Citește

Tinerii au nevoie de tine!

Devino organizație membru CNTM!

Redirecționează 2% către CNTM și contribuie la proiecte pentru tineri!

Denumire juridică

Asociatia Obstească”CONSILIUL NATIONAL AL TINERETULUI DIN MOLDOVA”

Adresă juridică

Republica Moldova, Chisinau, str. Petru Rares, 18

Cod Fiscal

1009620000712

Denumirea băncii

BC Moldindconbank SA, filiala Centru Chisinau

SWIFT

MOLDMD2X309

Codul bancar

MD56ML000000002251709693

Contacte

Telefon: (+373) 22 233 088

Fax: (+373) 22 235 175

Email: cntm.corespondenta@gmail.com, cntm.contabilitate@gmail.com

Sari la conținut