Sectorul asociativ de tineret reprezintă un pilon, dar și o garanție pentru dezvoltarea durabilă
a sectorului de tineret în Moldova, atât la nivel național cât și la nivel local. Cu toate acestea,
competențele dar și potențialul pe care îl prezintă tinerii și organizațiile de tineret în care aceștia
se află nu sunt exploatate și valorificate pe deplin.
Cu toții susținem că tinerii trebuie promovați și motivați, că tinerilor trebuie să li se dea șansa
de a se manifesta, și totuși, ceva parcă nu merge așa cum ar trebui…
Dacă ar fi să vorbim de posibilități și oportunități, programul de granturi pentru organizațiile
de tineret reprezintă cel mai bugetat program pe sectorul de tineret. În perioada 2015-2018, suma
alocată acestui program a constituit 18885,4 mii. MDL sau 16,0% din cheltuielile sectorului
tineretului alocate de la Bugetul Public Național. Chiar și așa programul de granturi pentru
sectorul de tineret anual are ca beneficiari în mediu 25 de organizații, dintre care nu toate sunt de
tineret ci fac activități pentru tineri.
Ca o metodă alternativă pe lângă programul de granturi, de către Parlament a fost aprobat
mecanismul de desemnare procentuală, cunoscut sub denumirea ”Legea 2%”. Mecanismul 2%
este procesul în care persoanele fizice plătitoare de impozite direcționează 2% din suma
impozitului pe venit obţinut în anul precedent, către organizațiile neguvernamentale care
acţionează în interes public şi către entitățile religioase. Deși, este un mecanism care nu necesită
mari eforturi din partea unei organizații decât promovarea lui, chiar și acesta nu este o soluţie
viabilă la moment pe motiv că nu este întratât de popular în rândul contribuabililor persoane
fizice. Spre exemplu, în 2019, a fost validate desemnarea a 2% din impozitul pe venit pentru
34.066 de persoane fizice către 504 de organizații beneficiare ceea ce pe scară naţională este un
număr extrem de mic. Dincolo de aceasta, în 2020, 844 de organizații obștești au fost înscrise
pentru putea beneficia de 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice, număr care iarăşi este
unul destul de mic.
Și totuși, care ar fi problema? O constatare în acest sens o găsim în Foaie de parcurs a UE
pentru implicarea cu societatea civilă în Republica Moldova 2018- 2020 unde se menționează că
multe organizații mici din regiuni, dar și din Chișinău au acces foarte limitat la finanțare și
programe de consolidare a capacităților. Rareori au acces la subvenții și, dacă au, proiectele pot
fi fără durabilitate. De asemenea, conform unui sondaj organizat de CNTM, majoritatea
organizațiilor de tineret și-au exprimat nevoia de suport material, în particular computere,
camere de luat vederi, proiectoare etc.
Așadar, finanțarea de bază poate oferi organizațiilor neguvernamentale o oportunitate
dezvoltare continuă, precum și resurse pentru a planifica, inova, îmbunătăți, oferi spațiu de
manevră pe sectorul de activitate sau doar pentru a asigura un pic de securitate în activitatea
acestora.
Finanțarea de bază este importantă pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung a unei
OSC și funcționarea sa efectivă. Există multe beneficii importante pe termen lung ale finanțării
de bază care ar trebui de luat în considerare:
- Ajută la crearea, menținerea și construirea unor organizații puternice;
- Contribuie la reducerea fluctuației personalului și la creșterea securității locului de
muncă; - Permite acțiune rapidă în situații de urgență;
- Reduce riscurile;
- Sporește eficiența financiară a organizației și a proiectelor.
Finanțarea reprezintă o necesitate indispensabilă pentru activitatea unei organizații, însă, de
multe ori, din necunoaștere, unii întâmpină problem la acest capitol. Astfel, dorim să menționăm
că există mai multe tipuri de finanțări:
- Recuperarea completă a costurilor, care finanțează costul integral al un proiect (sau un
serviciu), precum și costul direct de livrare și o parte din cheltuielile generale; - Subvenții restricționate pentru a acoperi costurile de bază sau activitățile de planificare a
fondurilor sau activitățile de monitorizare și evaluare; - Granturi nerestricționate, care se acordă pe baza faptului că vor fi cheltuite în
conformitate cu obiectivele prestabilite.
Pentru a diminua problema actuală, noi vă propunem 3 opțiuni de soluționare, adaptate în
conformitate cu sistemul din Republica Moldova:
- Opţiunea 1. Status Quo – neintervenţia în modul de finanțare cu îmbunătățirea
procedurilor de selectare a OSC beneficiare de granturi din bani publici. Această opțiune
presupune păstrarea mecanismului actual de finanțare, stabilit în cadrul normative recent
modificat (octombrie 2019). - Opţiunea 2. Modificarea procesului de management financiar prin modalitatea de
planificare a banilor disponibili pentru finanțarea măsurilor pentru tineret. Altfel
spus, păstrând cadrul legal existent, mijloacele financiare se vor planifica conform
planurilor și necesităților stabilite, dar nu la nivelul anilor precedenți, sau și mai grav în
limita mijloacelor disponibile. Opţiunea presupune modificarea termenilor/ etapelor
concursului. Aceasta prevede organizarea concursul înaintea procesului de planificare a
bugetului (experiența planificării bugetului Fondului de dezvoltare regională). În acest
caz, pentru procesul de planificare a bugetului deja se vor cunoaște proiectele
câștigătoare pentru anul bugetar viitor și se va cunoaște necesitățile reale. - Opţiunea 3. Stabilirea unei linii permanente de finanțare a organizațiilor de tineret,
pentru acordarea granturilor administrative în baza indicatorilor guvernamentali
pe sectorul de tineret corelați cu cei ai organizațiilor de tineret. Stabilirea unei linii
permanente de finanțare a organizațiilor de tineret, minimum pentru 2-3 ani, presupune
păstrarea mecanismelor financiare existente, cu introducerea unei linii noi de finanțare
dedicată strict pentru granturi ce vor acoperi cheltuielile administrative ale organizațiilor
de tineret, în baza indicatorilor guvernamentali pe sectorul de tineret corelați cu cei ai
organizațiilor de tineret.
Pe final putem menționa că este nevoie să asigurăm dezvoltarea durabilă a sectorului
asociativ de tineret și instituirea mecanismelor durabile de participare și reprezentare a tinerilor
și că dezvoltarea, implementarea și evaluarea acestor mecanisme de susținere se bazează inclusiv
pe abordarea bazată pe drepturile omului, astfel în cât și organizațiile de tineret ar trebui să fie
accesibile pentru grupurile social vulnerabile. În același timp, participarea eficientă a tinerilor și
mecanismele de reprezentare a acestora ar trebui să ofere un mediu favorabil care să încurajeze
participarea tinerilor și să ofere instrumentele necesare pentru ca toți tinerii, inclusiv cei mai
vulnerabili, să fie pe deplin implicați și conștienți de drepturile lor.
Studiul integral îl găsești aici.
