NOTĂ DE SINTEZĂ privind implementarea SNOFM 2017-2021 din perspectiva tineretului

Procesul de integrare în câmpul muncii are un aport deosebit asupra calităţii vieţii tinerilor, astfel încât obstacolele şi eșecul în obţinerea unui loc de muncă decent după finisarea studiilor poate avea un impact substanțial şi de durată asupra capacităţilor şi abilităţilor profesionale ale tinerilor, dar şi asupra veniturilor lor. Debutul pozitiv pe piaţa muncii determină succesul profesional şi personal în perioadele ulterioare din viaţa tânărului.

În acest scop, SNOFM 2017-2021 a fost proiectată cu obiectivul de bază de creștere a nivelului de ocupare formală, la general, şi a populaţiei tinere, în special, pe piaţa muncii, având ca punct de plecare principalele provocări:

• accesul limitat pe piață al grupurilor vulnerabile (tinerii, pensionarii, femeile cu copii, persoanele cu dizabilităţi, cei cu calificare joasă, romii etc.),
• deficitul de locuri de muncă productive și forța de muncă calificată în mediul rural,
• incidența înaltă a ocupării informale,
• ponderea mare a populaţiei inactive și a migrației de muncă etc.

Luând în consideraţie faptul că tinerii reprezintă a treia parte din populația țării, generația lor este în descreştere în mod constant. Or, tinerii reprezintă o categorie foarte mobilă a populației, ei sunt într-o pondere semnificativă, antrenați atât în migrația internă (în special rural-urban, orașe mici, orașe mari), cât și în migrația externă.

Cea mai dificilă situaţie rămâne pentru populaţia tânără de vârsta 15-24 ani, unde se atestă o creştere a numărului de lucrători familiali neremunerați şi de lucrători pe cont propriu, inclusiv o creştere a acestora în mediul rural faţă de cel urban.

Privită în ansamblu, tinerii se confruntă cu mai multe probleme legate de numărul de locuri de muncă cu productivitate joasă şi nivel de salarizare redus, dificultățile tranziției de la şcoală la viaţa adultă şi inserarea pe piaţa muncii, prin decalajele de oportunităţi pentru tineri din mediul rural versus mediu urban. De aceea, ponderea tinerilor salariaţi de vârsta 15-24 ani se reduce anual cu cca.10-13%, fapt explicat prin creşterea migraţiei lor în afara ţării. Printre ţările prioritare de destinaţie se numără Rusia, urmată de Germania, SUA, Ucraina, Israel şi finisându-se cu România, Italia, Bulgaria.

Pentru Republica Moldova fenomenul migrației de muncă în rândul generațiilor tinere generează costuri şi riscuri social-economice enorme. Dacă în anii precedenţi ponderea populaţiei tinere era mai mare în mediul urban, atunci din anul 2018 se atestă o schimbare de situaţie, în creştere cu cca.11%. Lipsa oportunităţilor de angajare, precum şi atractivitatea scăzută a locurilor de muncă disponibile din localităţile rurale, impune populaţia tânără economic activă din mediul rural să aleagă între două oportunităţi: fie acceptă o muncă care aduce un venit modest, realizată în condiţii nefavorabile de muncă şi sub riscul sporit al îmbolnăvirii, fie emigrează în mediul urban sau în afara ţării pentru a găsi un loc de muncă mai atractiv şi mai bine plătit.

Adiţional cu cele menţionate, în Republica Moldova se amplifică fenomenul NEET, înregistrându-se o rată înaltă a tinerilor inactivi, care nu urmează nici un program de educație, de formare şi nici nu au un loc de muncă. Astfel, în trimestrul I 2018, ponderea tinerilor NEET a constituit 29,4% din numărul total de tineri cu vârsta de 15-29 ani. Cea mai mare parte din această categorie o reprezintă femeile tinere, ele invocând obligațiile de familie drept cauza majoră pentru care sunt deconectate de la piața muncii. Acestea din urmă constituie un potențial uman nevalorificat și eșuat în cazul în care nu vor beneficia de politici și măsuri de reintegrare în muncă.

Astfel în aceste condiţii, dinamica negativă de pe piaţa muncii continue să afecteze calitatea potenţialului uman, care nu corespunde cu cerinţele actuale ale pieții muncii, iar activităţile de formare profesională a tinerilor de diferite niveluri, precum şi a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă nu este valorificată eficient prin politici pro-active. Ca consecinţă, populaţia tânără ocupată cât şi cea șomeră devine necompetitivă.

Totuşi, se atestă o dinamică pozitivă la capitolul implicației tot mai active a tinerilor în sfera antreprenorială, graţie proiectelor guvernamentale şi cele private îndreptate la susţinerea spiritului de afaceri şi start-up-uri. Ca efect, fenomenul ocupării informale în rândul tinerilor s-a redus în mediu cu 12-13%.

Cu toate acestea, urmare a chestionării unui focus-grup de tineri s-a constatat că populaţia tânără este puţin familiarizată cu politicile statului privind ocuparea tineretului pe piaţa muncii. Respectiv, fiecare al patrulea tânăr cunoaşte în slabă măsură sau chiar deloc despre existenţa şi implementarea SNOFM), iar o jumătate din aceştia consideră că cadrul strategic nu reflectă necesităţile tinerilor pe piaţa muncii. Fiecare tânăr optează pentru majorarea salariilor tinerilor debutanți pe piaţa muncii, care va genera, la rândul ei, crearea de noi locuri de muncă şi o implicare mai activă a tinerilor la programe de stagii. În caz contrar, consecințele implementării unor politici ineficiente privind incluziunea populaţiei tinere pe piaţa muncii vor avea impact asupra dezvoltării economice, respectiv va impulsiona şi mai tare migraţia tinerilor peste hotare.

În acest sens, pentru a ajusta planul de acţiuni al SNOFM 2017-2021 din momentul implementării ei până în prezent, în baza cauzelor identificate, precum şi de a îmbunătăţi gradul de aplicare a priorităților ce vizează populaţia tânără în Strategie, sunt înaintate următoarele recomandări de politici:

• conectarea politicilor ocupaţionale la politicile economice capabile să creeze locuri de muncă competitive şi atractive, fapt ce ar contribui la sporirea nivelului de ocupare, eradicarea şomajului, în special în rândurile tinerilor şi din mediul rural;
• revizuirea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real pentru tineri în funcție de dinamica indicelui prețurilor de consum și creșterea productivității muncii;
• aplicarea activă a formelor flexibile de ocupare, în special pentru femeile tinere de pe piaţa muncii;
• implementarea măsurilor de integrare pro-activă pe piaţa mucii adresate persoanelor tinere cu dizabilităţi, migranţilor tineri reîntorși pe piaţa muncii, inclusiv şi celor revenite din detenție;
• asigurarea unor măsuri durabile de sporire a veniturilor populaţiei tinere în special din mediul rural, prin diversificarea domeniilor de activitate în comunităţile rurale;
• implementarea activă de susţinere a antreprenoriatului mic şi mijlociu în rândurile tinerilor, prin accesul la refinanțare şi creditare;
• dezvoltarea capacităţilor instituţiilor ce gestionează domeniul ocupării pieţei muncii atât la nivel naţional, cât şi local prin instituirea şi asigurarea funcţionării metodelor şi practicilor inovative de gestiune ocupaţională adresata tinerilor;
• acordarea serviciilor de intermediere a muncii, serviciilor de preconcediere, informare și consiliere profesională, organizarea târgurilor locurilor de muncă;
• susţinerea şi promovarea unui sistem eficient de educaţie şi pregătire profesională în scopul menţinerii şi dezvoltării capitalului tânăr existent. Ajustarea conţinutului programelor de studii şi formare profesională în conformitate cu cerinţele mediului de afaceri şi ale pieţei muncii;
• implementarea complexă şi dimensională a procedurii de informare şi consiliere profesională în cadrul proiectului „Suport în implementarea Strategiei naționale de ocupare a forței de muncă 2017-2021, cu accentul pe tineret”.

​Întregul document îl puteți consulta aici.

Acest raport este elaborat în cadrul proiectului „Inițiativa Comună a  Șanselor Egale pentru Tineri”, coordonat de Consiliul Național al Tineretului din Moldova cu suportul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”, din resursele acordate de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Guvernul Suediei. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia donatorilor.